Internet fix de la Moldtelecom, cu viteză de până la 1Gbps în orice colț al țării până în 2023

Moldtelecom, liderul pe piața serviciilor de internet fix, cu cea mai vastă și performantă infrastructură, planifică extinderea rețelei de fibră optică până în anul 2023, pentru a oferi acces la Internet cu viteză de până la 1 Gbps abonaților din orice colț al țării.

Moldtelecom numără în prezent peste 400 mii abonați la serviciile de Internet fix, deținând o cotă de piață de circa 60%, în funcție de numărul de abonați. Serviciile de internet fix sunt prestate în peste 1200 de localități din țară, iar aproximativ 65% din ele sunt deja acoperite cu fibră optică. În primele 8 luni ale anului curent compania și-a lărgit prezența cu fibră în peste 80 localități. Astfel, peste 15 mii de clienți au avut posibilitate de conectare, iar până la sfârșitul anului curent alte 170 de localități în total și aproximativ 40 mii de clienți vor putea beneficia de servicii de Internet fix cu viteză de până la 1 Gbps.

Moldtelecom este driver-ul vieții digitale din țară. În cei peste 27 ani de experiență, compania a dezvoltat cea mai avansată rețea de fibră optică, cu o lungime totală de peste 18 mii km, fiind de 10 ori mai rapidă decât oricare alta din țară și care în următorii 3 ani va fi disponibilă pe întreg teritoriul țării.

Rețeaua Moldtelecom de fibră optică este conectată direct la rețeaua globală de internet prin punctele de schimb din Germania, Ucraina și România, iar pentru anul 2021 Moldtelecom își va lărgi punctele de prezență pe platformele din Rusia și Olanda.

Înțelegem indispensabilitatea tehnologiilor informaționale și serviciilor de telecomunicații pentru activitatea noastră zilnică. Aproape că nu ne mai imaginăm progresul fără de conexiune instant, disponibilitate, interactivitate cu tehnologiile și serviciile pe care le folosim. De aceea, începând cu anul curent Moldtelecom a oferit cele mai performante echipamente Wi-Fi de pe piață atât abonaților noi cât și celor existenți.

Odată și cu implementarea noilor soluții de IT, compania și-a îmbunătățit considerabil indicatorii de conectare a clienților noi, astfel acest termen nu depășește în prezent 2 zile lucrătoare din momentul solicitării, în zonele cu disponibilitate tehnică.

Aceste acțiuni fac parte din strategia companiei pentru următorii ani, care este orientată către asigurarea accesului pe întreg teritoriul țării la servicii de telecomunicații și oferirea unei experiențe superioare în utilizarea lor.

Moldtelecom investește anual, cu prioritate, în dezvoltarea de noi soluții tehnologice, contribuind astfel la menținerea Moldovei în topul țărilor cu tehnologii informaționale avansate și accesibile tuturor.

Moldtelecom – cea mai puternică rețea de internet fix din țară

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova se împrumută la peste 14% pe an. Cine va plăti „factura”? ANALIZĂ

Randamentul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu scadență la un an a ajuns la 14,09% în Republica Moldova, pe fondul inflației ridicate și al majorării ratei de bază de către Banca Națională. În același timp, crește datoria internă a statului, iar costurile de deservire a acesteia sunt tot mai mari. NewsMaker explică de ce statul se împrumută mai scump și ce riscuri văd experții.

Ce s-a întâmplat?

Statul s-a împrumutat în această săptămână cu 1,8 miliarde de lei pe 364 de zile, la o rată anuală de 14,09%, în urma unei licitații de valori mobiliare de stat (VMS).

Menționăm, în Republica Moldova, statul recurge frecvent la emiterea de VMS pentru a atrage bani la buget, pe termene de trei luni, șase luni, un an, doi, trei sau cinci ani. Licitațiile au loc de câteva ori pe lună, iar investitorii indică dobânda la care sunt dispuși să împrumute statul. De regulă, dobânzile cresc când inflația este ridicată și scad când aceasta este redusă.

De regulă, băncile sunt cele care împrumută statul. Și persoanele fizice pot investi în VMS, însă procedura este ceva mai complicată decât deschiderea unui depozit bancar. Pentru acestea a fost creată platforma eVMS, prin care este mult mai simplu să investești, însă ratele sunt mai mici decât la licitații.

În acest an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al scumpirii carburanților la nivel mondial, inflația din Republica Moldova a crescut de la 4,85% în ianuarie la 10,77% în octombrie. Banca Națională a majorat rata de bază de la 5% la sfârșitul lui 2025 la 11% în noiembrie 2026.

Randamentul VMS a crescut, de asemenea, de la aproximativ 9,5% la începutul anului la 14,09% pentru valorile mobiliare cu scadența la un an.

Creșterea ratelor la VMS a coincis cu menținerea unui deficit ridicat al bugetului de stat și cu majorarea datoriei de stat interne. Deficitul bugetar este finanțat, printre altele, prin emiterea de VMS. Mai multe detalii despre acest subiect găsiți – AICI.

De exemplu, în octombrie anul acesta, datoria statului aferentă VMS se ridica la 60 de miliarde de lei, în timp ce la sfârșitul anului 2025 era de 52 de miliarde de lei, iar la sfârșitul anului 2024, de 44 de miliarde de lei.

Cum au reacționat politicienii, experții și autoritățile?

Plasarea valorilor mobiliare de stat la o dobândă anuală de 14% a stârnit imediat reacții în rândul politicienilor și experților.

Autoritățile indexează pensiile cu doar 8,2%, în condițiile unei inflații de aproximativ 11%, și se împrumută la o dobândă de 14% pe an, a remarcat fostul premier Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM).

Un alt fost prim-ministru, Vladimir Filat, a dedicat și el o postare pe Facebook emisiunii de VMS. „Dar cine le explică oamenilor de ce, în locul unor împrumuturi externe pe termen lung, cu dobânzi de 1–3%, statul, adică fiecare dintre noi, trebuie să plătească dobânzi de până la 14,1% anual pentru împrumuturi contractate pe termene de cel mult un an? Cine câștigă din această politică? Băncile, care încasează profituri astronomice, în timp ce o bună parte din aceste câștiguri este scoasă în afara țării. Cine plătește? Cetățenii Republicii Moldova, prin impozite, prețuri, tarife și credite tot mai scumpe”, a scris Filat.

Expertul economic Dumitru Vicol a atras atenția că 93% dintre VMS din Republica Moldova sunt emise pe un termen de până la un an.

„Alte state se împrumută pe 10, 20 sau 30 de ani. Moldova refinanțează datoria în fiecare an, la dobânda de atunci. Pe 17 noiembrie, statul s-a împrumutat pe un an cu 14,09%. Este efectul inflației, al ratei de bază a BNM, și al unor deficite care stau de ani buni peste plafonul sustenabil de 2,5%-3% din PIB”, spune Vicol.

În consecință, a amintit expertul, cheltuielile bugetare pentru plata dobânzilor cresc de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei, sumă prevăzută în proiectul bugetului pentru 2027.

„Și asta nici măcar nu e o factură lăsată copiilor, ci una care vine în fiecare an din taxe cu întârziere. Deficitul bugetar, ca indicator, spune doar o parte din poveste. Pe hârtie, el poate fi coborât ușor, dacă banii planificați pentru investiții nu se cheltuiesc. FMI scrie de ani buni despre subexecutarea cronică a investițiilor publice în Moldova. Un deficit „corectat” prin reducerea investițiilor iese scump de două ori: economia crește mai încet, iar statul încasează mai puțin în anii următori”, a remarcat expertul.

Expertul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, constată că volumul valorilor mobiliare de stat (VMS) a depășit 60 de miliarde de lei, dintre care 48 de miliarde de lei revin titlurilor pe termen scurt.

„Am intrat într-un cerc al împrumuturilor. Din toți banii pe care îi atrag, 80% merg la rambursarea vechilor VMS. Ce înseamnă asta? La noi, inflația s-a accelerat, rata de bază a crescut și a crescut și rata dobânzii la VMS. Guvernul se împrumută la 14% ca să acopere vechile titluri, care aveau o dobândă de 9%”, spune Ioniță.

Potrivit lui, banii nu merg spre consum, ci spre rambursarea unor împrumuturi mai ieftine. Singura soluție, în opinia expertului, este refinanțarea pe piața externă, la dobânzi mai mici.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat, comentând emisiunea de VMS, că dobânzile ridicate nu sunt fixe. „La fiecare două săptămâni, Ministerul Finanțelor emite VMS cu dobânzi și termene de plasare diferite. La VMS cu termen de până la un an, dobânda este de până la 10%. Totul depinde de sumă și de termen, de alte circumstanțe și de oferta pieței. Acum avem dobânzi de până la 10%”, a spus Belous, adăugând că asemenea împrumuturi sunt disponibile prin programul eVMS.

Menționăm că, de-a lungul timpului, s-au înregistrat dobânzi la VMS mai mari de 14%. În 2022, pe fondul inflației ridicate, statul putea fi împrumutat la o dobândă anuală de 22%, iar la sfârșitul anului 2015, la o dobândă anuală de 26%. În martie 1995, randamentul VMS depășea 96% pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Igor Dodon

Dodon l-a felicitat pe patriarhul Kiril al Rusiei, un susținător al invaziei împotriva Ucrainei, cu ocazia zilei de naștere: „Merită un profund respect”

Igor Dodon, deputat și președinte al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), l-a felicitat, vineri, 20 noiembrie, pe Patriarhul Kiril al Rusiei cu ocazia zilei sale de naștere. Politicianul i-a transmis urări de bine și a apreciat contribuția conducătorului Bisericii Ortodoxe Ruse – un susținător al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – la „păstrarea valorilor spirituale și morale”.

„Îl felicit pe Sanctitatea Sa, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. Slujirea îndelungată a Bisericii, contribuția la consolidarea credinței ortodoxe, la păstrarea valorilor spirituale și morale, precum și eforturile depuse pentru apărarea unității lumii ortodoxe merită un profund respect”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Liderul socialiștilor i-a transmis clericului sănătate, putere și ani îndelungați. „Fie ca Domnul să vă întărească și în continuare în această misiune plină de responsabilitate”, a adăugat el.

Amintim că, de la declanșarea invaziei rusești la scară largă împotriva Ucrainei, în 2022, patriarhul Kirill și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul față de autoritățile de la Moscova, a justificat public agresiunea militară și i-a îndemnat pe ruși „să moară pentru patrie”.

Igor Dodon, cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse, l-a felicitat în repetate rânduri pe Patriarhul Kiril cu ocazia zilei de naștere și a aniversării întronizării, inclusiv în anii care au urmat declanșării războiului, în pofida susținerii deschise a clericului pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei.

„Rama Albastră” împlinește cinci ani: o expoziție despre fotografiile rămase fără nume

Proiectul „Rama Albastră”, care de cinci ani adună și restaurează fotografii din albumele de familie din Republica Moldova, își marchează aniversarea printr-o expoziție la Galeria Plai. Vernisajul are loc vineri, 27 noiembrie, la ora 19:00. Expoziția rămâne deschisă doar două zile, pe 28 și 29 noiembrie, între orele 12:00 și 18:00.

Din 2021, echipa proiectului a cutreierat satele și orașele țării, iar oamenii i-au încredințat albumele păstrate acasă. Fotografiile au fost scanate, restaurate și arhivate. Astăzi arhiva numără 15 000 de imagini și alcătuiește un portret al vieții private din secolul XX, construit din fotografii pe care, la vremea lor, nimeni nu le-a socotit documente.

Pentru expoziția aniversară, „Rama Albastră” adaugă fotografiilor de familie imagini și negative găsite în case părăsite sau cumpărate la piața de vechituri, în magazine second-hand și în anticariate. Despre cele mai multe nu se știe aproape nimic, nici numele celor fotografiați, nici locul, nici anul.

Tocmai această lipsă schimbă felul în care le privim. Când nu mai știm cine sunt oamenii din imagine, privirea se oprește pe ce a reținut aparatul: o rochie cusută acasă, o bicicletă ținută ca un lucru de mare preț, o masă întinsă în ogradă. Rămase fără posesor, fotografiile nu mai aparțin unei familii anume și pot fi recunoscute de oricine.

„Cu fiecare fotografie fără nume pe care o găsim ne convingem că un patrimoniu se poate construi și din ceea ce a fost abandonat. Oamenii din aceste imagini și-au pierdut numele, dar prin privirea noastră devin din nou vizibili”, spune Victor Organ, fondatorul „Ramei Albastre”.

Vernisaj: vineri, 27 noiembrie 2026, ora 19:00

Vizitare: 28 și 29 noiembrie, 12:00–18:00

Loc: Galeria Plai, str. Alexandru Pușkin 39, Chișinău

Intrare: liberă

Despre „Rama Albastră”

„Rama Albastră” este un proiect inițiat de Victor Organ, care din noiembrie 2021 adună, restaurează și arhivează fotografii din albumele de familie din Republica Moldova. Arhiva proiectului numără astăzi 15 000 de fotografii.

Despre Galeria Plai

Galeria Plai este o galerie de artă contemporană din Chișinău.

Poliția Republicii Moldova

(FOTO) Copaci prăbușiți peste mașini și localități fără energie electrică. Când expiră avertizarea de vânt puternic

Vântul puternic din 20 noiembrie a provocat mai multe avarii în rețelele electrice de distribuție din centrul și sudul țării, inclusiv ruperea unor conductoare și întreruperi de curent. Sunt afectate parțial 16 localități din raioanele Orhei, Telenești și Anenii Noi. Vântul a provocat și căderea unor arbori și crengi în mai multe localități. În sectorul Rîșcani din Chișinău, o creangă s-a prăbușit peste un automobil, iar în sectorul Buiucani, un arbore a căzut peste două automobile parcate. Pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, la intersecția cu strada Serghei Lazo, un arbore căzut a blocat circulația. Informațiile au fost comunicate de Premier Energy Distribution, poliție și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Întreruperi de curent

Potrivit Premier Energy Distribution, vântul puternic din 20 noiembrie a provocat mai multe avarii în rețelele electrice de distribuție din centrul și sudul țării, inclusiv rupturi de conductoare și întreruperi ale alimentării cu energie electrică. „Potrivit situației operative de la ora 11:30, sunt afectate parțial 16 localități din raioanele Orhei, Telenești și Anenii Noi. Echipele de intervenție sunt mobilizate în teren și întreprind măsurile necesare pentru remedierea defecțiunilor și restabilirea alimentării cu energie electrică în condiții de siguranță. În contextul multiplelor sesizări privind conductoare electrice rupte, în unele zone au fost efectuate deconectări preventive pentru evitarea accidentelor”, a menționat Premier Energy Distribution.

Arbori prăbușiți

Poliția a anunțat că a intervenit în mai multe situații provocate de căderea arborilor. „În satul Tătărăuca Nouă, raionul Soroca, un arbore a blocat parțial carosabilul. Acesta a fost înlăturat, iar circulația a fost reluată în condiții normale. În municipiul Bălți, pe strada Calea Ieșilor, un arbore căzut pe carosabil a fost înlăturat, fiind restabilită circulația; Pe traseul G-72, între localitățile Brănești și Ivancea, raionul Orhei, un arbore a căzut peste un automobil aflat în deplasare, provocând avarierea acestuia; În satul Sîrcova, raionul Rezina, un arbore a căzut peste firele electrice; În orașul Vadul lui Vodă, în direcția localității Bălăbănești, un arbore a căzut pe carosabil și a rupt un cablu electric, o parte din localitate rămânând fără energie electrică”, a comunicat poliția.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

Conform poliției, rafalele de vânt au provocat mai multe incidente și în capitală. Nicio persoană nu a avut de suferit. În sectorul Rîșcani, o creangă s-a prăbușit peste un automobil parcat pe strada Dumitru Rîșcanu. În sectorul Buiucani, pe strada Alba-Iulia, un arbore a căzut peste două automobile parcate, iar pe strada Grigore Alexandrescu, o salcie s-a prăbușit în curtea unui bloc de locuit. La intersecția străzilor Mihail Kogălniceanu și Sfatul Țării, un fir a căzut pe carosabil, fiind întins peste un indicator rutier și alte fire electrice.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că, pe 20 noiembrie, angajații instituției au intervenit în 12 cazuri pentru defrișarea și înlăturarea arborilor doborâți de vânt. Cele mai multe intervenții au fost înregistrate în municipiul Chișinău. Pe strada Mircești nr. 8/1 din capitală, un copac a căzut peste carosabil, blocând circulația rutieră. Pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 119, la intersecția cu strada Serghei Lazo, precum și pe strada Dumitru Rîșcanu nr. 33/4, arborii căzuți au blocat circulația pe traseu. Pe strada Alba Iulia nr.3, un copac a căzut peste două automobile parcate. În municipiul Bălți, în raioanele Soroca, Sângerei și Rezina, precum și în orașul Vulcănești din UTA Găgăuzia, copacii doborâți de vânt au blocat carosabilul și au căzut peste firele electrice.

Menționăm că, pe 20 noiembrie, o parte a teritoriului Republicii Moldova se află sub cod portocaliu de vânt puternic, iar cealaltă parte – sub cod galben. Avertizarea a intrat în vigoare la ora 02:00 și va fi valabilă până la ora 17:00. Detalii AICI.

moldpres.md

Moldova și Ucraina – pe cale să deschidă ultimele două capitole de negocieri pentru aderarea la UE. Budapesta a ridicat veto-ul

Reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale UE au decis vineri, 20 noiembrie, în unanimitate, deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina. Informația a fost confirmată de un oficial european pentru IPN.

Decizia vizează clusterele 4 și 5 și a fost posibilă după ce Ungaria și-a retras veto-ul. Totodată, rezultatele screeningului pentru cele două clustere au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE (COELA), a declarat oficialul european pentru IPN.

Următorul pas constă în stabilirea datei Conferinței interguvernamentale Moldova-UE, în cadrul căreia cele două clustere vor fi deschise oficial.

Între timp, vicepremierul pentru Integrare europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că președinția irlandeză a Consiliului UE a transmis Republicii Moldova invitația pentru a pozițiile sale de negociere pentru ultimele două clustere de negocieri.

Amintim că Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, parcurgând procesul de aderare în paralel. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Celelalte două clustere sunt „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”.

Anterior, autoritățile ungare au blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Blocajul a afectat inclusiv Republica Moldova, al cărei parcurs de integrare europeană este legat de cel al Ucrainei. Una dintre principalele nemulțumiri ale Budapestei se referă la respectarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina. Pe 12 octombrie 2026, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: