„Investiții” de €1,2 mln în platforme false. 12 persoane din Chișinău, bănuite de escrocherie – reținute (VIDEO)

Procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și colegii lor din România investighează o schemă de escrocherie pusă la cale de o grupare formată din membri ai mai multor state. Aceștia ar fi determinat, prin înșelăciune, peste 55 de cetățeni ai României să facă investiții în diverse platforme false, creând un prejudiciu de circa 1 200 000 de euro. Doisprezece persoane din Chișinău au fost reținute pe caz. 

Potrivit unui comunicat publicat de PCCOCS, schema de escrocherie a fost înfăptuită de un grup criminal organizat format din membri ai mai multor state, începând cu anul 2021.

Prin urmare, a fost demarată o operațiune denumită „Deep fake”, desfășurată de PCCOCS, de comun cu procurorii DIICOT din România, cu sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina (care a desfășurat nouă percheziții la Kiev), sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul angajaților „Fulger.” În cadrul operațiunii, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții domiciliare, în oficii (inclusiv patru centre de apel) și automobile din Chișinău, Ialoveni și Ocnița. Drept urmare, au fost ridicate inclusiv peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste $35 000. Doisprezece persoane din Chișinău, bănuite de escrocherie și spălare de bani, au fost reținute.

Nouă descinderi au avut loc și la Kiev. Autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste $58 000 și 70 000 hrivne, care urmează să fie supuse cercetărilor penale.

„Investiții” de $250 și €250

Urmare a investigaților, oamenii legii au deconspirat modul în care bănuiții acționau. Astfel, bănuiții din Republica Moldova ar fi abordat potențialele victime din România, inclusiv prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică  sau posturi de televiziune. În așa mod, aceștia ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse (250 de dolari, 250 de euro) în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând pentru credibilitate.

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.

Peste 55 de persoane din România au rămas fără bani

Ulterior, cele peste 55 de persoane înșelate erau contactate de membrii grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc.) le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că „investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide”. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita  persoanelor vătămate  fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.

După transmiterea documentelor și transferul sumei către conturi indicate de membrii grupului, victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane/calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

Conturile bancare ale victimelor – accesate de la distanță

Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupului infracțional accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale victimelor  și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod, procedau și cu conturile victimelor deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice. În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua  investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la  amenințări.

„Persoanele reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, angajate de companiile în cauză în baza selecției formate din mai multe etape, care includea și verificarea la poligraf (ca să excludă deconspirarea schemei de către autorități) și care foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime. Marea majoritate din bănuiții reținuți sunt tineri (inclusiv o tânără cu vârsta de 22 de ani) cu rol de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori.  Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept”, a comunicat PCCOCS.

În România, schema este investigată în cadrul a 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de circa 15 000 000 de roni.

Investigațiile penale comune continuă.

***

Precizăm că perchezițiile și reținerile din Chișinău au avut loc în data de 7 august. Despre acest lucru s-a aflat după ce în mediul online au apărut imagini video cu mascați care escortează un grup de persoane pentru audieri.

Mai multe detalii despre cum sunt înșelați oamenii prin intermediul centrelor de apel din Chișinău, aflați în materialul NM: „Toată sala de o sută de persoane aplauda. În realitate, doar am înșelat pe cineva”. Afaceri murdare în call centre din Chișinău”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.