Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Investiții de peste €14 mln în învățământul din Moldova. Gavrilița: Economia viitorului va fi bazată pe cunoaștere

13 instituții de învățământ din țară vor primi circa 14,3 milioane de euro. Banii vor fi investiți în 20 de proiecte. În urma implementării acestora, vor fi dotate circa 52 laboratoare și centre de cercetare, 67 săli de curs, săli polifuncționale și alte spații de instruire.

La evenimentul de lansare a proiectelor investiționale a participat prim-ministra Natalia Gavrilița, ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală, rectori ai universităților și directori de colegii.

Șefa Executivului a menționat că domeniul educației se va bucura în continuare de investiții în calitate și modernizare.

„Știm cu toții că economia viitorului va fi una bazată pe cunoaștere. Țara noastră are nevoie de ingineri care să construiască o Moldovă puternică, de specialiști consacrați în domeniul IT, de personal medical în care să avem încredere și care să ofere servicii de calitate, de profesori care să instruiască și să cultive valori în noile generații. Formarea tuturor acestor profesii trebuie să aibă loc cu metode și conținuturi relevante pentru secolul nostru”, a spus Gavrilița.

În același timp, Natalia Gavrilița a îndemnat conducătorii instituțiilor să implice cât mai multe tinere în domenii ca ingineria și tehnologiile informaționale.

„Resursa de inteligență și de inovare a femeilor și fetelor din țara noastră este imensă. Vă rog să le oferim împreună toate condițiile de care au nevoie pentru a-și valorifica potențialul enorm pe care îl au”, a declarat premierul.

Ministrul Educației și Cercetării a subliniat că resursele financiare acordate în cadrul proiectului vor ajuta instituțiile să devină mai puternice.

„Universitățile sunt centrul de putere al sistemului educațional și doresc ca, împreună, să le consolidăm pentru dezvoltarea țării noastre”, a comunicat Topală.

De menționat că proiectele investiționale au fost selectate în cadrul proiectului „Învățământul Superior din Moldova”. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Educației Cercetării, în perioada 2020-2025.

Dintre entitățile selectate de echipa de concurs, 7 sunt instituții de învățământ superior publice: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea Tehnică a Moldovei.

Totodată, au fost selectate 6 colegii pedagogice: Colegiul „Mihai Eminescu” din Soroca, Colegiul „Iulia Haşdeu” din Cahul, Colegiul „Mihail Ciachir” din Comrat, Colegiul „Alexei Mateevici” din Chişinău, Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei și Colegiul pedagogic „Ion Creangă” din Bălţi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: