Facebook/Irina Vlah

Irina Vlah, sancționată de Canada, reacționează: „Voi cere explicații oficiale”

Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei” – formațiune care face parte din Blocul Electoral „Patriotic” –, a declarat că este uimită să-și vadă numele pe lista de sancțiuni a Canadei. „Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context”, a comunicat Vlah. Fosta bașcană a Găgăuziei a anunțat că va cere explicații oficiale în legătură cu această decizie.

„Constat cu uimire că numele meu a apărut într-o listă de sancțiuni a Canadei. Ceea ce s-a întâmplat nu poate fi explicat din punct de vedere logic. Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context, făcând și anumite asocieri. Evident că voi cere explicații oficiale privind decizia ce s-a luat, deși sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, se va adeveri că toate urmele duc… la Chișinău. Cu regret, politica externă a Republicii Moldova ajunge să se rezume doar la tentative disperate de a compromite oponenții politici ai PAS. Jalnic! Mizerabil! Rușinos! Dar asta e până pe 28 septembrie”, a reacționat Vlah.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat sancțiunile anunțate de Canada în privința celor 16 persoane, nici declarațiile politicienei.

***

Pe 28 august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CEC: Legislația prevede soluții pentru evitarea blocajelor la alegerile din Găgăuzia

Comisia Electorală Centrală dă asigurări că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară din Găgăuzia nu vor fi compromise, chiar dacă unii participanți la procesul electoral ar refuza să-și exercite atribuțiile. Potrivit instituției, legislația națională dispune de mecanisme alternative pentru a preveni orice blocaj al scrutinului.

După decizia Curții Constituționale din 9 iulie, alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și cele pentru membrii Adunării Populare se desfășoară cu participarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova.

În acest context, din componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei vor face parte reprezentanți ai mai multor actori implicați în procesul electoral, inclusiv ai Adunării Populare, ai sistemului judecătoresc, ai partidelor parlamentare și ai blocurilor electorale. Componența finală a organului electoral va fi aprobată de CEC.

O altă situație luată în calcul de autoritățile electorale este refuzul unor subiecți de a-și desemna reprezentanții în organele electorale. Un astfel de scenariu ar putea apărea, de exemplu, în cazul Adunării Populare sau al unor formațiuni politice.

Legislația oferă soluții pentru asemenea situații, a declarat vicepreședintele CEC, Pavel Postica, pentru Radio Moldova Comrat.

Dacă unii dintre acești actori vor decide, din diverse motive, să nu participe la proces, punând în pericol organizarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală are dreptul să suplinească locurile vacante din organele electorale cu persoane din Registrul funcționarilor electorali”, a precizat Pavel Postica.

De asemenea, CEC ia în calcul și alte scenarii care ar putea afecta desfășurarea scrutinului, cum ar fi lipsa spațiilor necesare pentru organizarea secțiilor de votare.

Potrivit lui Postica, legislația prevede alternative și pentru aceste situații, menite să asigure continuarea fără blocaje a procesului electoral.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor fi organizate pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul electoral pentru Adunarea Populară. Data a fost stabilită de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 1 septembrie, după Adunarea Populară a Găgăuziei nu a adoptat o hotărâre în acest sens în termenul prevăzut de lege.

Funcția de bașcan al Găgăuziei a devenit vacantă pe 17 august, prin decizia Adunării Populare. Astfel, Evghenia Guțul, condamnată la închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat între timp neconstituțional, și-a pierdut oficial funcția. Deputații locali au propus atunci ca alegerile pentru un nou bașcan să fie organizate pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru APG, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: