Viață

Iulian Muntean, membrul CSM cu dosar penal, vine cu o nouă reacție: „Cred că îmi voi depune cererea de demisie”

Ecaterina Arvintii
| 22 septembrie, 2023
14:04

Membrul proaspăt-numit la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Iulian Muntean, a venit cu o nouă reacție, după ce ministra Justiției, membrii CSM și reprezentanți ai sistemului de justiției i-au cerut demisia, urmare a scandalului iscat cu privire la dosarul penal în care figurează. Muntean a scris pe o platformă de socializare că analizează opțiunea de a depune cererea de demisie din funcție la Parlament, „pentru a nu compromite activitatea CSM”. Totuși, o decizie, spune Muntean, încă nu a fost luată.

Muntean a răspuns public pe 22 septembrie la mai multe acuzații, lansate în spațiul public, după ce pe 20 septembrie a devenit cunoscut faptul că figurează într-un dosar penal pornit în 2018. Membrul CSM susține că a depus cazierul judiciar curat atunci când a candidat pentru funcția de membru în CSM. „Alte declarații nu am depus” – a precizat el.

În ceea ce privește chestionarul privind integritatea etică, Muntean susține că completarea acestuia este voluntară. Chiar și așa, el spune că l-a completat și chiar a semnat și a dat explicit acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, „neavând nimic de ascuns”.

„La întrebarea nr.1. „Ați fost vreodată parte la vreo cauză civilă, contravențională sau penală?” din Chestionar, răspunsul dat de mine a fost DA, cu indicarea tuturor cauzelor existente și care se regăseau în baze de date. Despre cazul în cauză, am fost informat de către avocat că a fost clasat și nu trebuie menționat nicăieri. Cazul trebuie uitat”, a precizat Iulian Muntean.

Membrul CSM susține că nu știe cum a fost verificat sau dacă a fost sau nu favorizat de Comisia Pre-Vetting, dar lasă să se înțeleagă că acest lucru este puțin probabil, ținând cont de faptul că a fost supus la: 4 runde de întrebări, 19 întrebări, 70 de sub-întrebări, 48 de solicitări de acte suplimentare și peste 110 de documente confirmatoare expediate. „Presupune oare favoritism? Nu cred”, a precizat el.

Muntean a respins informațiile potrivit cărora ar fi fost membru de partid. Potrivit lui, nu a fost și nu este la moment membrul niciunui partid politic. În context, el a declarat că analizează opțiunea de a-și depune mandatul.

„Pentru a nu compromite activitatea CSM, cred că îmi voi depune cererea de demisie la Secretariatul Parlamentului”.

Pe 20 septembrie, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Iulian Muntean, membru actual al CSM, este implicat într-o investigație penală, conform articolului 324 din Codul Penal. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție. La câteva ore distanță, în aceeași zi, informația a fost confirmată și de Iulian Muntean. Magistratul nu a negat faptul că în anul 2018 a fost pornită o cauză penală, în cadrul căreia i-a fost atribuit statutul procesual de învinuit.

Cazul proaspătului magistrat de la CSM, care a fost înaintat în funcție de Parlament, susținut de PAS și care a primit undă verde din partea Comisiei de pre-Vetting, deși avea dosar penal pe rol, a stârnit un val de reacții în societate. Detalii – AICI

De menționat în acest context că demisia lui Muntean a fost cerută, pe 22 septembrie, de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, și de Consiliul Superior al Magistraturii. Anterior, într-o reacție, Iulian Muntean a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

CSM, demisie, dosar penal, Iulian Munteanu, reacție, top, vetting

Știri similare

Transnistria

Schema de asasinare a unor persoane publice din Ucraina: printre reținuți ar fi și o „jurnalistă” din Transnistria

Viață

Transportatorii aerieni din Rusia rămân interziși în Moldova: lista țărilor vizate

Externe

Trump i-a dat Iranului 10–15 zile pentru a încheia un acord nuclear. Reacție

Mihaela Conovali
| 20 februarie, 2026
16:13

Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.

Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.

În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.

Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.

SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.

În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.

***

Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.