Iuliana Cantaragiu își anunță demisia din funcția de ministru al Mediului

Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, anunță că și-a depus demisia din funcție. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Cantaragiu a amintit de perioada în care a fost la cârma instituției – un an, spune ea, „plin de muncă, reforme și proiecte”.

„Dragi prieteni, azi mi-am depus demisia din funcția de ministră a Mediului. A fost un an plin de muncă, reforme și proiecte. Am redat mediului ministerul comasat de guvernările anterioare. Am inițiat reforma agențiilor subordonate, care sper să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, și am creat premisele unei funcționări corecte, integre, transparente la Moldsilva, Apele Moldovei, Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Am asigurat instituționalizarea ariilor protejate de stat – Rezervația Biosferei Prutul de Jos, am reușit crearea Parcul Național Nistrul de Jos, lucru așteptat de ecologiști timp de 20 de ani.

Am reușit să mișcăm din loc investiția în stația de epurare din Soroca. Am reușit deblocarea proceselor în domeniul gestionării deșeurilor, iar în trei regiuni de management al deșeurilor am pus bazele pentru demararea dezvoltarea infrastructurii.

Sunt recunoscătoare echipei mele și celor care m-au susținut în această perioadă. Am avut oportunitatea unică să activez din poziția de decident și știu acum mai bine ce provocări și limitări stau în fața ministerului, de aceea urez mult succes, curaj și putere viitorului ministru”, a scris Iuliana Cantaragiu pe pagina sa de Facebook.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că a acceptat demisia ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, din funcție. Gavrilița i-a mulțumit fostei ministre pentru „munca” și „dedicația” depusă în ultimul an la minister. Mai mult, după ce ieri, în cadrul ședinței Guvernului Gavrilița a luat-o la rost pe Cantaragiu, astăzi a amintit reușitele fostei ministre în perioada în care a deținut funcția de ministru al Mediului.

***

Amintim că premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a luat-o la rost pe ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul ședinței Guvernului din 7 septembrie, din cauza subiectului cu privire la distribuirea lemnelor de foc. Prim-ministrul s-a arătat nemulțumit de faptul că site-ul lemne.md, unde urmau să fie publicate informații actuale, nu a fost încă lansat. În replică, ministra Mediului a dat vina pe „partenerii de dezvoltare”, care ar tergiversa procesul. Explicația Iulianei Cantaragiu, însă, nu a fost pe placul prim-ministrei.

„Să știți că în octombrie el nu ne ajută. Nu știu cine este implicat – donatori, finanțatori, înțeleg că au proceduri. Dar haideți că îl face un voluntar timp de o zi. Nu înțeleg de ce noi așteptăm până devine prea târziu. Trebuie să fie făcute la timp lucrurile, pentru că informația era utilă în perioada aceasta. Sincer cred că un voluntar ar fi făcut mai repede și mai bine”, a spus premierul în cadrul ședinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Iuliana Cantaragiu a oferit mai multe detalii despre problema apărută, care nu a permis lansarea site-ului: „Erau probleme tehnice, erau anumite comunicări cu partenerii de dezvoltare, care să acopere aceste cheltuieli pentru Linia Verde și pentru site și este o chestie de tergiversare a procesului, din cauza anumitor proceduri tehnice a partenerilor de dezvoltare”.

Intervenția Iulianei Cantaragiu a fost ulterior pe larg criticată în mediul online.

Precizăm că guvernul condus de prim-ministra Natalia Gavrilița a marcat, recent, un an de activitate. Timp de un an, din Guvernul Gavrilița au plecat doi miniștri. Este vorba de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, care a invocat „motive personale” și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost revocat din funcție.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că miniștrii din Guvernul Gavrilița sunt evaluați, iar după acest proces ar putea avea loc remanieri. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a admis că în unele ministere „lucrurile se mișcă mai puțin bine”. Totuși, aceasta a susținut că, deși are o opinie, decizia cu privire la eventuale remanieri îi aparține premierului Natalia Gavrilița.

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: