Iuliana Cantaragiu își anunță demisia din funcția de ministru al Mediului

Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, anunță că și-a depus demisia din funcție. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Cantaragiu a amintit de perioada în care a fost la cârma instituției – un an, spune ea, „plin de muncă, reforme și proiecte”.

„Dragi prieteni, azi mi-am depus demisia din funcția de ministră a Mediului. A fost un an plin de muncă, reforme și proiecte. Am redat mediului ministerul comasat de guvernările anterioare. Am inițiat reforma agențiilor subordonate, care sper să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, și am creat premisele unei funcționări corecte, integre, transparente la Moldsilva, Apele Moldovei, Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Am asigurat instituționalizarea ariilor protejate de stat – Rezervația Biosferei Prutul de Jos, am reușit crearea Parcul Național Nistrul de Jos, lucru așteptat de ecologiști timp de 20 de ani.

Am reușit să mișcăm din loc investiția în stația de epurare din Soroca. Am reușit deblocarea proceselor în domeniul gestionării deșeurilor, iar în trei regiuni de management al deșeurilor am pus bazele pentru demararea dezvoltarea infrastructurii.

Sunt recunoscătoare echipei mele și celor care m-au susținut în această perioadă. Am avut oportunitatea unică să activez din poziția de decident și știu acum mai bine ce provocări și limitări stau în fața ministerului, de aceea urez mult succes, curaj și putere viitorului ministru”, a scris Iuliana Cantaragiu pe pagina sa de Facebook.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, prim-ministra Natalia Gavrilița a anunțat că a acceptat demisia ministrei Mediului, Iuliana Cantaragiu, din funcție. Gavrilița i-a mulțumit fostei ministre pentru „munca” și „dedicația” depusă în ultimul an la minister. Mai mult, după ce ieri, în cadrul ședinței Guvernului Gavrilița a luat-o la rost pe Cantaragiu, astăzi a amintit reușitele fostei ministre în perioada în care a deținut funcția de ministru al Mediului.

***

Amintim că premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița a luat-o la rost pe ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu în cadrul ședinței Guvernului din 7 septembrie, din cauza subiectului cu privire la distribuirea lemnelor de foc. Prim-ministrul s-a arătat nemulțumit de faptul că site-ul lemne.md, unde urmau să fie publicate informații actuale, nu a fost încă lansat. În replică, ministra Mediului a dat vina pe „partenerii de dezvoltare”, care ar tergiversa procesul. Explicația Iulianei Cantaragiu, însă, nu a fost pe placul prim-ministrei.

„Să știți că în octombrie el nu ne ajută. Nu știu cine este implicat – donatori, finanțatori, înțeleg că au proceduri. Dar haideți că îl face un voluntar timp de o zi. Nu înțeleg de ce noi așteptăm până devine prea târziu. Trebuie să fie făcute la timp lucrurile, pentru că informația era utilă în perioada aceasta. Sincer cred că un voluntar ar fi făcut mai repede și mai bine”, a spus premierul în cadrul ședinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, Iuliana Cantaragiu a oferit mai multe detalii despre problema apărută, care nu a permis lansarea site-ului: „Erau probleme tehnice, erau anumite comunicări cu partenerii de dezvoltare, care să acopere aceste cheltuieli pentru Linia Verde și pentru site și este o chestie de tergiversare a procesului, din cauza anumitor proceduri tehnice a partenerilor de dezvoltare”.

Intervenția Iulianei Cantaragiu a fost ulterior pe larg criticată în mediul online.

Precizăm că guvernul condus de prim-ministra Natalia Gavrilița a marcat, recent, un an de activitate. Timp de un an, din Guvernul Gavrilița au plecat doi miniștri. Este vorba de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, care a invocat „motive personale” și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost revocat din funcție.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că miniștrii din Guvernul Gavrilița sunt evaluați, iar după acest proces ar putea avea loc remanieri. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a admis că în unele ministere „lucrurile se mișcă mai puțin bine”. Totuși, aceasta a susținut că, deși are o opinie, decizia cu privire la eventuale remanieri îi aparține premierului Natalia Gavrilița.

Amintim că Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: