Iurie Ciocan țintește fotoliul de deputat în Parlamentul României. S-a lansat în campanie electorală pe listele PSD

Iurie Ciocan, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Partidului Social Democrat (PSD) România, și-a lansat oficial candidatura pentru funcția de deputat în Parlamentul României, marcând debutul campaniei PSD pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie și cele parlamentare din 1 decembrie. Campania a fost lansată pe 5 noiembrie, în cadrul unei briefing de presă.

Ciocan a subliniat că peste un milion de cetățeni moldoveni au cetățenie română și i-a încurajat pe aceștia, dar și pe cei din diaspora, să participe activ la vot.

Pentru alegerile parlamentare, Iurie Ciocan și-a anunțat candidatura în circumscripția 43, destinată diasporei și cetățenilor români din Republica Moldova. El a precizat că, în calitate de deputat, va continua să locuiască în Republica Moldova și să reprezinte interesele cetățenilor români de peste hotare în Parlamentul României.

Dacă va obține un mandat de deputat, Ciocan a anunțat că intenționează să deschidă un birou parlamentar la Chișinău.

În ceea ce privește candidatul prezidențial al PSD, Ciocan a făcut apel la sprijinul pentru liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, menționând că acesta are un program de țară pentru perioada 2025-2028, cu măsuri de dezvoltare în diverse sectoare.

Pe 1 decembrie, românii la alegerile parlamentare de anul acesta și trebuie să-și aleagă atât senatorii, cât și deputații care îi vor reprezenta.

Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat (PSD). 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL).

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR).

În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților.

În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: