Agerpres

Criza politică de la București: miniștrii social-democrați au demisionat. Ce urmează

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) din România și-au depus demisiile astăzi, 23 aprilie, acutizând criza politică de la București după ce formațiunea și-a retras sprijinul pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. Premierul va prezenta cererile de eliberare din funcție și propuneri de interimat președintelui Nicușor Dan, care, conform legii, trebuie să le aprobe prin decret.

Guvernul s-a întrunit astăzi în ședință ordinară, însă miniștrii PSD nu au participat, după cum s-a vehiculat în presă că se va întâmpla. Aceștia au fost substituiți de secretarii de stat ai formațiunii.

În jurul orei 14:00, miniștrii PSD au venit la Palatul Victoria, unde și-au prezentat demisiile. Este vorba despre Radu Marinescu (Ministerul Justiției), Florin Manole (Ministerul Muncii), Alexandru Rogobete (Ministerul Muncii), Florin Barbu (Ministerul Agriculturii), Bogdan Ivan (Ministerul Energiei), Ciprian Șerban (Ministerul Transporturilor), precum și Marian Neacșu (vicepremier).

Ulterior, PSD a transmis într-un comunicat că demisia miniștrilor săi reprezintă „formalizarea” deciziei privind retragerea sprijinului politic pentru premier.

Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”, a menționat PSD.

Partidul Social Democrat și-a mai exprimat disponibilitatea de a participa la formarea unui nou Guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, „care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară”.

Formațiunea a precizat că, până la intrarea oficială în vigoare a demisiilor, atribuțiile miniștrilor săi vor fi exercitate de secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare. Totodată, PSD a spus că, „până la formarea unui nou Guvern”, va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că Executivul are puteri depline în continuare, chiar și în urma demisiilor miniștrilor social democrați.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat anterior că, în cazul în care miniștrii social-democrați vor demisiona, va propune asigurarea interimatului funcțiilor cu miniștri din celelalte formațiuni din coaliția de guvernare – Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Planul a fost reiterat de Ioana Dogioiu într-o conferință de presă după ședința Guvernului și cu puțin timp înainte ca reprezentanții PSD să-și prezinte cererile de eliberare din funcție.

Aceasta a precizat că premierul va trimite demisiile și propunerile de interimate la Președinție.

Conform Codului Administrativ, președintele României are la dispoziție 15 zile pentru a semna decretul de vacantare a funcției și, mai apoi, 10 zile pentru a aproba sau nu varianta de ministru interimar. Legea prevede că șeful statului poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana propusă nu corespunde funcției respective. Dacă președintele refuză prima propunere, atunci premierul propune, în termen de 5 zile, un nou nume.

HotNews scrie, cu referire la surse din conducerea PSD, că, odată cu demisia miniștrilor săi, formațiunea îi va acorda premierului un răgaz de „câteva zile”, fie pentru a se elibera din funcție, fie pentru a vedea dacă poate găsi o nouă majoritate în Parlament. Ulterior, dacă Ilie Bolojan nu va demisiona, Partidul Social Democrat ar putea depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Amintim că actuala criză politică de la București a început după ce, pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat a organizat un vot intern privind retragerea sprijinului politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de situația socio-economică și măsurile implementate pentru reducerea deficitului bugetar. Circa 5 000 de membri de partid au participat participat la vot, dintre care 97,7% au susținut retragerea susținerii pentru premierul liberal.

În aceiași zi, la scurt timp după anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a catalogat decizia PSD drept „iresponsabilă” și i-a acuzat pe social-democrați că ar încerca să fugă de responsabilitatea pentru reformele implementate, deși acestea au fost asumate de toate formațiunile care au format coaliția de guvernare. El a mai declarat atunci, precum și în zilele care au urmat, că nu intenționează să demisioneze.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: