Agerpres

Criza politică de la București: miniștrii social-democrați au demisionat. Ce urmează

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) din România și-au depus demisiile astăzi, 23 aprilie, acutizând criza politică de la București după ce formațiunea și-a retras sprijinul pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. Premierul va prezenta cererile de eliberare din funcție și propuneri de interimat președintelui Nicușor Dan, care, conform legii, trebuie să le aprobe prin decret.

Guvernul s-a întrunit astăzi în ședință ordinară, însă miniștrii PSD nu au participat, după cum s-a vehiculat în presă că se va întâmpla. Aceștia au fost substituiți de secretarii de stat ai formațiunii.

În jurul orei 14:00, miniștrii PSD au venit la Palatul Victoria, unde și-au prezentat demisiile. Este vorba despre Radu Marinescu (Ministerul Justiției), Florin Manole (Ministerul Muncii), Alexandru Rogobete (Ministerul Muncii), Florin Barbu (Ministerul Agriculturii), Bogdan Ivan (Ministerul Energiei), Ciprian Șerban (Ministerul Transporturilor), precum și Marian Neacșu (vicepremier).

Ulterior, PSD a transmis într-un comunicat că demisia miniștrilor săi reprezintă „formalizarea” deciziei privind retragerea sprijinului politic pentru premier.

Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”, a menționat PSD.

Partidul Social Democrat și-a mai exprimat disponibilitatea de a participa la formarea unui nou Guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, „care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară”.

Formațiunea a precizat că, până la intrarea oficială în vigoare a demisiilor, atribuțiile miniștrilor săi vor fi exercitate de secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare. Totodată, PSD a spus că, „până la formarea unui nou Guvern”, va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că Executivul are puteri depline în continuare, chiar și în urma demisiilor miniștrilor social democrați.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat anterior că, în cazul în care miniștrii social-democrați vor demisiona, va propune asigurarea interimatului funcțiilor cu miniștri din celelalte formațiuni din coaliția de guvernare – Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Planul a fost reiterat de Ioana Dogioiu într-o conferință de presă după ședința Guvernului și cu puțin timp înainte ca reprezentanții PSD să-și prezinte cererile de eliberare din funcție.

Aceasta a precizat că premierul va trimite demisiile și propunerile de interimate la Președinție.

Conform Codului Administrativ, președintele României are la dispoziție 15 zile pentru a semna decretul de vacantare a funcției și, mai apoi, 10 zile pentru a aproba sau nu varianta de ministru interimar. Legea prevede că șeful statului poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana propusă nu corespunde funcției respective. Dacă președintele refuză prima propunere, atunci premierul propune, în termen de 5 zile, un nou nume.

HotNews scrie, cu referire la surse din conducerea PSD, că, odată cu demisia miniștrilor săi, formațiunea îi va acorda premierului un răgaz de „câteva zile”, fie pentru a se elibera din funcție, fie pentru a vedea dacă poate găsi o nouă majoritate în Parlament. Ulterior, dacă Ilie Bolojan nu va demisiona, Partidul Social Democrat ar putea depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Amintim că actuala criză politică de la București a început după ce, pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat a organizat un vot intern privind retragerea sprijinului politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de situația socio-economică și măsurile implementate pentru reducerea deficitului bugetar. Circa 5 000 de membri de partid au participat participat la vot, dintre care 97,7% au susținut retragerea susținerii pentru premierul liberal.

În aceiași zi, la scurt timp după anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a catalogat decizia PSD drept „iresponsabilă” și i-a acuzat pe social-democrați că ar încerca să fugă de responsabilitatea pentru reformele implementate, deși acestea au fost asumate de toate formațiunile care au format coaliția de guvernare. El a mai declarat atunci, precum și în zilele care au urmat, că nu intenționează să demisioneze.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: