Politică

Criza politică de la București: miniștrii social-democrați au demisionat. Ce urmează

Ana-Maria Dolghii
| 23 aprilie, 2026
15:37

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) din România și-au depus demisiile astăzi, 23 aprilie, acutizând criza politică de la București după ce formațiunea și-a retras sprijinul pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. Premierul va prezenta cererile de eliberare din funcție și propuneri de interimat președintelui Nicușor Dan, care, conform legii, trebuie să le aprobe prin decret.

Guvernul s-a întrunit astăzi în ședință ordinară, însă miniștrii PSD nu au participat, după cum s-a vehiculat în presă că se va întâmpla. Aceștia au fost substituiți de secretarii de stat ai formațiunii.

În jurul orei 14:00, miniștrii PSD au venit la Palatul Victoria, unde și-au prezentat demisiile. Este vorba despre Radu Marinescu (Ministerul Justiției), Florin Manole (Ministerul Muncii), Alexandru Rogobete (Ministerul Muncii), Florin Barbu (Ministerul Agriculturii), Bogdan Ivan (Ministerul Energiei), Ciprian Șerban (Ministerul Transporturilor), precum și Marian Neacșu (vicepremier).

Ulterior, PSD a transmis într-un comunicat că demisia miniștrilor săi reprezintă „formalizarea” deciziei privind retragerea sprijinului politic pentru premier.

„Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”, a menționat PSD.

Partidul Social Democrat și-a mai exprimat disponibilitatea de a participa la formarea unui nou Guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, „care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară”.

Formațiunea a precizat că, până la intrarea oficială în vigoare a demisiilor, atribuțiile miniștrilor săi vor fi exercitate de secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare. Totodată, PSD a spus că, „până la formarea unui nou Guvern”, va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că Executivul are puteri depline în continuare, chiar și în urma demisiilor miniștrilor social democrați.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat anterior că, în cazul în care miniștrii social-democrați vor demisiona, va propune asigurarea interimatului funcțiilor cu miniștri din celelalte formațiuni din coaliția de guvernare – Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Planul a fost reiterat de Ioana Dogioiu într-o conferință de presă după ședința Guvernului și cu puțin timp înainte ca reprezentanții PSD să-și prezinte cererile de eliberare din funcție.

Aceasta a precizat că premierul va trimite demisiile și propunerile de interimate la Președinție.

Conform Codului Administrativ, președintele României are la dispoziție 15 zile pentru a semna decretul de vacantare a funcției și, mai apoi, 10 zile pentru a aproba sau nu varianta de ministru interimar. Legea prevede că șeful statului poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana propusă nu corespunde funcției respective. Dacă președintele refuză prima propunere, atunci premierul propune, în termen de 5 zile, un nou nume.

HotNews scrie, cu referire la surse din conducerea PSD, că, odată cu demisia miniștrilor săi, formațiunea îi va acorda premierului un răgaz de „câteva zile”, fie pentru a se elibera din funcție, fie pentru a vedea dacă poate găsi o nouă majoritate în Parlament. Ulterior, dacă Ilie Bolojan nu va demisiona, Partidul Social Democrat ar putea depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Amintim că actuala criză politică de la București a început după ce, pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat a organizat un vot intern privind retragerea sprijinului politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de situația socio-economică și măsurile implementate pentru reducerea deficitului bugetar. Circa 5 000 de membri de partid au participat participat la vot, dintre care 97,7% au susținut retragerea susținerii pentru premierul liberal.

În aceiași zi, la scurt timp după anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a catalogat decizia PSD drept „iresponsabilă” și i-a acuzat pe social-democrați că ar încerca să fugă de responsabilitatea pentru reformele implementate, deși acestea au fost asumate de toate formațiunile care au format coaliția de guvernare. El a mai declarat atunci, precum și în zilele care au urmat, că nu intenționează să demisioneze.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

criză politică, PSD, românia, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Ministerul Apărării cheamă femeile în armată, bullying-ul școlar se mută online, iar Ceban a «pierdut» un leu în România

Video

(VIDEO) Ceban, eșec în România/Găgăuzia nu-l lasă pe speaker să plece/Drepturi limitate noilor membri UE?

Politică

„Pe Nistru sunt deversări”: Costiuc acuză „tăinuirea” informației. Hajder respinge acuzațiile: „Nu există niciun motiv să faceți panică”

Mihaela Conovali
| 11 iunie, 2026
08:34

Deputatul și liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat un video din nordul țării, susținând că pe Nistru au loc deversări și a prezentat imagini cu filtre instalate pe râu. El a raportat pete de proveniență necunoscută, cu miros neplăcut, și a acuzat autoritățile că ascund informația. În reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat că, la începutul crizei de pe Nistru, cantități mari de substanțe petroliere s-au scurs în Nistru, iar o parte dintre acestea s-au depus pe maluri, în zonele de liniște sau în zonele cu vegetație. Potrivit ministrului, acum, din cauza creșterii și scăderii nivelului apei, acestea sunt spălate și duse în aval. El a respins afirmațiile potrivit cărora autoritățile ar ascunde informații și a precizat că nu a spus niciodată că toate filtrele de pe Nistru au fost eliminate.

În seara zilei de 10 iunie, Vasile Costiuc a declarat, într-un video publicat pe rețelele de socializare, că „pe râul Nistru sunt deversări”, menționând că este vorba despre pete de proveniență necunoscută, care emană un miros neplăcut. El a spus că se află în satul Unguri, raionul Ocnița, și a prezentat mai multe filtre instalate pe râul Nistru.

Ulterior, deputatul a acuzat autoritățile că „tăinuiesc” informația și a cerut explicații de la ministrul Mediului și de la premier, întrebând ce reprezintă acele pete și de ce au fost instalate filtrele respective.

„80% din populația Moldovei se alimentează din râul Nistru. Ce ascundeți domnilor? Ce fel de pete sunt aici? (…) Ce se întâmplă pe Nistru? (…) Mâine o să-l chemăm la raport pe domnul ministru, să vedem ce ascund ei”, a adăugat Costiuc.

Gheorghe Hajder a respins afirmațiile potrivit cărora autoritățile ar ascunde informații. „Domnule deputat, ne liniștim. Nu există niciun motiv să faceți panică sau să declarați că Ministerul Mediului sau Guvernul ar ascunde ceva. (…) Nu am spus niciodată că am eliminat toate filtrele de pe Nistru. Sigur, nu mai avem atât de multe cum am avut la începutul crizei”, a comunicat Hajder.

În continuare, ministrul a explicat că, la începutul crizei de pe Nistru, cantități mari de substanțe petroliere s-au scurs în Nistru, iar o parte dintre acestea s-au depus pe maluri, în zonele de liniște sau în zonele cu vegetație. „Iar astăzi, din cauza creșterii și scăderii nivelului pe Nistru, ele sunt spălate și duse în aval, adică în vale. Noi suntem obligați ca, atâta timp cât se mai văd chiar și mici urme de petrol, să avem câteva filtre pentru a fi extrase din Nistru”, a adăugat Hajder. Potrivit lui Hajder, filtrele ar putea rămâne amplasate de-a lungul Nistrului timp de câteva săptămâni sau chiar luni, „pentru a ne asigura că și cea mai mică urmă de petrol este extrasă”.

Oficialul a dat asigurări că sunt efectuate teste de laborator privind calitatea apei, iar rezultatele arată că aceasta este bună și nu prezintă niciun pericol.

Amintim că, în martie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză ecologică pe râul Nistru. În amonte de Naslavcea au fost depistate pete uleioase, iar din cauza poluării autoritățile au suspendat temporar activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți. Alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe localități din nordul țării.

Analizele efectuate de Agențiade Mediu au indicat prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Conform instituției, aceștia sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.

Poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian asupra infrastructurii hidroenergetice din Cernăuți. Kievul susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

Procuratura Generală a pornit un proces penal pe marginea cazului.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest față de poluarea Nistrului. Misiunea diplomatică rusă a catalogat acuzațiile Chișinăului ca fiind „pripite” și „nefondate”. Instituția a declarat că nu ar exista dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei în incidentul ecologic.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate despăgubiri.