Iute Group raportează o creștere semnificativă a profitului în prima jumătate a anului

Iute Group, un grup bancar specializat în servicii de creditare, plăți și brokeraj de asigurări în Europa de Sud-Est, a publicat rezultatele neauditate pentru primul semestru din 2025. În primele șase luni ale anului, veniturile companiei au crescut la 59,5 milioane de euro, iar profitul net a urcat la 6,7 milioane de euro, marcând o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă din 2024.

„Iute Group a continuat să consolideze viziunea sa pe termen lung de a deveni o bancă complet digitală, cu cea mai accesată super-aplicație pe fiecare dintre piețele pe care activează”, a declarat Tarmo Sild, CEO al Iute Group. 

„Am înregistrat progrese semnificative în ciuda volatilității macroeconomice și a intensificării concurenței. Iute Group este pe cale să își îndeplinească obiectivele privind veniturile și profitul net pentru întregul an”, a adăugat acesta.

Veniturile Iute Group au crescut cu 10,9% față de anul precedent, ajungând la 59,5 milioane de euro. Profitul net a crescut cu 63%, ajungând la 6,7 milioane de euro. Baza de clienți a rămas stabilă, la 260.000 de clienți activi. În același timp, indicele de rambursare CPI30 s-a îmbunătățit de la 86,4% față de anul trecut, la 87,9%. 

„De obicei, fiecare punct procentual de îmbunătățire a CPI30 echivalează cu aproximativ 1 milion de euro în fluxul de numerar incremental pentru fiecare 100 de milioane de euro din portofoliul de credite”, a explicat Sild.

Creșterea grupului a fost susținută și de creșterea eficienței datorată digitalizării. De exemplu, în sectorul non-bancar, împrumuturile complet automatizate au reprezentat 30,5% din toate plățile noi. Energbank a intrat în faza de testare a software-ului propriu al grupului pentru acordarea de împrumuturi.

Pe lângă acordarea de împrumuturi, serviciile de plată și intermedierea în asigurări au înregistrat progrese. „În prima jumătate a anului 2025, prin noile parteneriate cu Allianz și GrECo, Iute Group își consolidează prezența în segmentul asigurărilor. Veniturile din intermedierea în asigurări aproape s-au dublat de la an la an, contribuind la diversificarea surselor de venit”, a comentat CEO-ul.

În iunie, Iute Group a finalizat cu succes refinanțarea anticipată a eurobondului său 2021/2026. În același timp, compania a emis noi obligațiuni garantate cu rang prioritar, cu scadența în 2030, cu un volum total de 140 de milioane de euro, depășind ținta inițială de 125 de milioane de euro. Noile obligațiuni, cu o rată anuală a dobânzii de 12%, au fost listate atât la bursa din Tallinn, cât și la cea din Frankfurt. „Suntem recunoscători pentru încrederea continuă a investitorilor noștri și rămânem concentrați pe obținerea de randamente atractive”, a declarat Sild.

Numărul clienților activi a rămas sub nivelul țintă, iar Iute se angajează să crească numărul clienților activi în trimestrele următoare. „Este clar că modelul nostru de afaceri urmează o logică economică clară: investim capital, tehnologie și expertiză pentru a crea servicii care oferă valoare tangibilă clienților noștri. Această valoare se traduce în disponibilitatea de a plăti – și, prin urmare, în venituri”, a adăugat Sild.

În iulie, agenția internațională de rating Fitch Ratings a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Iute Group la B- cu perspectivă stabilă și a atribuit același rating noilor obligațiuni 2025/2030. Banca Centrală a Republicii Macedonia de Nord a acordat o licență IutePay ca instituție de monedă electronică, permițând companiei să ofere soluții de plată digitală în toată țara.

Iute Group este o companie fintech înființată în 2008 în Estonia. Grupul este specializat în finanțarea consumatorilor, servicii de plată, produse bancare și de asigurări. Deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova și Macedonia de Nord. Iute Group își finanțează portofoliile de împrumuturi cu capital propriu, depozite și obligațiuni garantate pe piața reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe lista principală Nasdaq Baltic.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bnm.md

BNM a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Ce efecte ar putea avea asupra populației?

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat brusc rata de bază, de la 9% la 11%. NM explică de ce regulatorul a luat această decizie, ce efecte ar putea avea asupra populației și de ce este criticată de unii experți.

Ce a decis Banca Națională?

Comitetul executiv al BNM a decis, pe 5 noiembrie, să majoreze rata de bază de la 9% la 11%. Totodată, au fost majorate cu două puncte procentuale și ratele dobânzilor la creditele overnight, de la 11% la 13%, precum și cele la depozitele overnight, de la 9% la 11%. Rata dobânzii la operațiunile REPO (împrumuturi pe termen scurt garantate cu valori mobiliare) a fost stabilită la 11,25%.

De asemenea, BNM a menținut norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei moldovenești la nivelul de 18%, iar pentru cele în valută convertibilă – la 26%.

De ce a fost majorată rata de bază?

Potrivit unui comunicat emis de BNM, hotărârea are la bază presiunile inflaționiste și creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.

„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu”, a menționat Banca Națională.

BNM estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului, după care va începe să scadă. Potrivit prognozei instituției, aceasta va reveni în intervalul de variație de 5% ± 1,5 puncte procentuale abia în trimestrul al treilea din 2027. Inflația ar urma să se mențină în acest interval până în trimestrul al doilea din 2028.

BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3% în 2026 și de 6,9% în 2027. Amintim că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, fiind cu 1,64 puncte procentuale mai mare decât în august.

Cum ne va afecta această decizie?

Expertul economic Marin Gospodarenco a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, ale cărei consecințe „ar putea fi destul de dureroase pentru economie”.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată, în mare parte, de scumpirea resurselor energetice, și nu de o cerere excesivă din partea consumatorilor. O rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții. Aceasta poate limita propagarea în continuare a inflației, însă, în același timp, restricționează creditarea, investițiile și consumul”, a spus expertul pentru NewsMaker.

Acesta a amintit că majorarea ratei de bază înseamnă cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și credite mai scumpe pentru populație.

„Aici apare o întrebare firească: în ce măsură este justificată o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,6% în primul semestru?”, a declarat Gospodarenco.

În opinia sa, în următoarele luni, inflația ar putea ajunge la 10–12%.

„Consider că Banca Națională încearcă acum să combată inflația printr-un instrument care s-ar putea dovedi prea costisitor pentru o economie slabă. Pericolul este că am putea ajunge să avem, în același timp, prețuri ridicate, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, a conchis expertul.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a catalogat decizia BNM drept una așteptată.

„Există două probleme: majorarea ratei de bază nu influențează și nu schimbă nimic. Deocamdată, întreaga inflație este una importată – este vorba despre resursele energetice. Data trecută (în 2022 – n. r.), legătura era mai puternică. În prezent, singurul efect al ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, inflația va depăși în curând nivelul anterior al ratei de bază, de 9%. Acesta a remarcat că tarifele la încălzire au fost deja majorate, iar în perioada următoare sunt așteptate și scumpiri ale energiei electrice.

„Efectele (scumpirilor din sectorul energetic – n. r.) se vor resimți în toate celelalte domenii, dar nu la fel de puternic ca în 2022”, a conchis Ioniță.

Ce spune prim-ministrul Tofan

Majorarea ratei de bază a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, pe 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului său. Acesta a subliniat că independența Băncii Naționale este o caracteristică a unui stat cu instituții puternice.

„În fiecare stat democratic din lume, regulatorul monetar are independență și ei decid rata în baza indicatorilor inflaționiști, nu în baza telefonului care vine de la Guvern”, a declarat premierul.

gov.md

Tofan a făcut bilanțul primelor 100 de zile de mandat. Costiuc, Caraman și alți deputați au venit să-l ia la întrebări: „Nouă nu ne cade coroana”

Premierul Vasile Tofan a prezentat pe 5 noiembrie bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului. Timp de aproape o oră și jumătate, a vorbit despre reușitele Cabinetului, provocările și restanțele acestuia și a răspuns la întrebările jurnaliștilor, dar și ale deputaților din opoziție, care au venit la Guvern. Întrebat dacă este mulțumit de rezultate, Tofan a răspuns că „nu”. Șeful Executivului a spus că echipa sa este și va rămâne autocritică: „Niciodată nu vom fi un Guvern mulțumit”.

100 de zile de guvernare cu peste 180 de rezultate, dar și restanțe

Guvernul raportează peste 180 de rezultate, decizii și acțiuni în primele 100 de zile, unele finalizate, altele în curs de realizare. Între acestea: alocarea a 560 de milioane de lei pentru plata unică destinată bugetarilor și a 550 de milioane pentru compensațiile la energie, majorarea scutirii personale și prelungirea impozitului zero pe profitul nedistribuit până în 2029.

Raportul mai include reducerea birocrației, pregătirea unui nou sistem de salarizare în sectorul public, reorganizarea administrației centrale și locale și accelerarea investițiilor. Executivul susține că integrarea europeană ghidează aceste reforme și își menține obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare la începutul lui 2028.

„Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale acestor 100 de zile: fereastra europeană este deschisă, iar Moldova are o șansă reală să avanseze rapid. Responsabilitatea noastră este să folosim această perioadă pentru schimbări care vor rămâne și după aderare”, a declarat premierul.

NewsMaker

Executivul susține că a reușit a avansat cu aceste reforme într-o perioadă marcată de secetă hidrologică, dificultăți regionale de aprovizionare cu combustibili, fluctuații ale prețurilor la energie, atacuri cibernetice și efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Cele 100 de zile de guvernare au venit, însă, la pachet și cu restanțe, dar și provocări. Premierul Vasile Tofan recunoaște că nu este mulțumit de rezultate.

„Cetățenii au foarte mari așteptări de la noi și noi avem foarte mari așteptări de la noi, de asta, cu siguranță, nu sunt mulțumit, pentru că suntem un guvern autocritic și așa vom continua să rămânem – un guvern care se va gândi ce putem să facem mai mult ca să ne ridicăm la așteptările Guvernului. Niciodată nu vom fi un guvern mulțumit”, a declarat el.

„Democrația Acasă” și PCRM – la Guvern: „Nouă nu ne cade coroana”

La prezentarea bilanțului au participat și deputați de la „Democrația Acasă” și PCRM, în frunte cu Vasile Costiuc și Diana Caraman. Aceștia au ajuns la conferință după ce inițial nu li s-a permis accesul.

„Păcat că nu ați venit în Parlament, pentru că întrebări sunt multe și deputații sunt gata și au dorit să vi le pună. Dar noi suntem oameni cărora nu le cade coroana: am venit la dumneavoastră”, a declarat lidera fracțiunii PCRM Diana Caraman, care a criticat raportul de activitate.

Deputatul comunist Valeriu Muduc a reproșat felul în care au fost primiți parlamentarii și a comentat declarația premierului că nu este mulțumit de rezultatele Guvernului.

„Domnule prim-ministru, gospodarul bun se cunoaște de la poartă. Mulțumesc pentru primire, pentru invitație și cinismul de care a dat dovadă colegul dumneavoastră. Că „v-am așteptat cu drag” s-a văzut de la bun început”. Sunt probabil unicul în susținerea dvs. cu aprecierea de a spune că sunteți nemulțumit de activitatea dvs. Cred că nu doar dvs. Și miniștrii sunt nesatisfăcuți, toată țara e nesatisfăcută, poporul nostru”, a declarat Muduc.

În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a explicat de ce bilanțul nu a fost prezentat în plen: „Raportul de 100 de zile nu este o obligație de a veni în Parlament. Prim-ministrul va veni în Parlament, conform legii, la raportul anual. Atunci veți avea oportunitatea să puneți întrebări”.

Premierul și miniștrii au răspuns, pe rând, întrebărilor deputaților. La sfârșitul conferinței, Tofan a spus că salută criticile, dar le-a reproșat parlamentarilor că unele intervenții au fost declarații politice făcute pentru vizibilitate.

„Democrația e așa – gălăgioasă, complicată, critică. Dar, pe cât nu ar fi de complicată, eu sunt deschis acestei democrații. De asta, am așteptat să vă dați cu toții întrebările. Chiar și întrebările critice, eu le salut. În același timp, am o rugăminte, pentru că foarte multe dintre întrebările dvs., nu au fost, în umila mea părere, focusate pe subiecte în așteptarea unui răspuns. Sunt întrebări care vor să facă o declarație politică, ca să apăreți seara la televizor, pe TikTok. Rugămintea mea este să ne focusăm mai mult pe soluții reale, nu videouri virale, nu minciuni la Giurgiulești, domnule Costiuc. Noi avem mult prea multe probleme în țara asta și mult prea puțin timp pentru a le rezolva”, a declarat Tofan.

***

Vasile Tofan și membrii Cabinetului au depus jurământul pe 22 iulie 2026, la o zi după ce au primit votul de încredere al Parlamentului. Predecesorul său, Alexandru Munteanu, a refuzat să prezinte un bilanț la 100 de zile de mandat, considerând această tradiție depășită.

Înainte de a ajunge la guvernare, Tofan pleda pentru reforme de șoc în stilul președintelui argentinian Javier Milei. NewsMaker a analizat ce a reușit să facă premierul, la ce idei a renunțat și care dintre ele au rămas doar la nivel de declarații răsunătoare și postări pe Facebook – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Poliția

(FOTO) Un obiect asemănător unei drone, găsit în raionul Rezina. Poliția și experții s-au deplasat la fața locului

Polițiștii din Rezina au fost sesizați cu privire la depistarea unui obiect asemănător unei drone într-o zonă împădurită din apropierea satului Gordinești, din raion. Informația a fost anunțată de Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a precizat că experții Secției tehnico-explozive s-au deplasat la fața locului pentru a examina obiectul.

„Cu puțin timp în urmă, polițiștii din Rezina au fost sesizați cu privire la depistarea unui obiect asemănător unei drone, într-o zonă împădurită din apropierea satului Gordinești. Experții Secției tehnico-explozive a Poliției s-au deplasat la fața locului pentru a examina obiectul și a stabili natura și proveniența acestuia”, a anunțat IGP.

Inspectoratul a îndemnat cetățenii să nu se apropie și să nu atingă eventualele fragmente sau obiecte suspecte și să evite zona până la finalizarea verificărilor.

Poliția
Facebook/Igor Dodon

După Costiuc, și Dodon cere retragerea proiectului privind starea de asediu și război: „Am primit zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor”

Igor Dodon, deputat și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), solicită retragerea proiectului de lege privind regimului stării de asediu și al stării de război. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 5 noiembrie, la Parlament.

„Domnul Nosatîi trebuie să-și dea seama că, prin această lege, a aprins spiritele în Republica Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară. (…) Acolo unde nu o să-i ia forțat la război. (…) Cu regret, populația a primit acest proiect de lege ca o pregătire de un scenariu ucrainean, unde îi pe oameni cu forța de pe stradă și îi trimit la război. (…) Nu glumesc acum și nu vreau să sperii pe nimeni. Vă spun că am primit, pe parcursul ultimelor 24 de ore, zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor – hai să spunem așa, vârsta 20-35 – care sunt foarte, foarte speriați de acest proiect de lege. De aceea, noi cerem categoric ca acest proiect de lege să fie retras de către Guvern și să nu fie nici așa inițiativă în genere”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Documentul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 1 005 semnături.

Pe 5 noiembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a îndemnat politicienii de opoziție care critică proiectul de lege să creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan apără proiectul privind starea de război și de asediu: „Să nu creăm isterie pe loc gol. Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație”

Premierul Vasile Tofan susține că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Oficialul a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, după ce a fost întrebat de NewsMaker cum comentează criticile opoziției la adresa proiectului Ministerului Apărării și solicitarea de retragere a acestuia.

„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest draft de proiect”, a răspuns Tofan.

Ulterior, oficialul a fost întrebat de jurnaliști de ce este necesară o asemenea lege în acest moment și dacă există riscuri concrete la adresa securității.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ceea ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape 5 ani, trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut. Parcursul firesc este că lucrurile se discută la nivel de Guvern, se avizează în toate ministerele, se ia o decizie de Guvern și, după asta, proiectul de lege trece în Parlament, unde va fi dezbătut inclusiv în Comisia de securitate, inclusiv în alte comisii. După asta, eu cred că e și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și eu încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le are. (…) Considerăm că este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Atunci, noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză. Un stat care se respectă și care vrea să-și protejeze cetățenii nu lasă lucrurile la improvizare când riscurile se materializează”, a răspuns premierul.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.

Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat deja peste 800 de semnături.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: