Politico

Jens Stoltenberg, despre conflictul armat din Ucraina: „S-ar putea transforma într-un război între NATO și Rusia”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea că luptele din Ucraina ar putea scăpa de sub control și s-ar putea transforma într-un război între Rusia și NATO, informează Digi24.ro.

„Dacă lucrurile merg prost, pot merge îngrozitor de prost”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru postul norvegian NRK.

„Este un război teribil în Ucraina. Este, de asemenea, un război care poate deveni un război cu drepturi depline și care se poate extinde într-un război major între NATO și Rusia. Lucrăm la asta în fiecare zi pentru a evita o astfel de situație”, a dat asigurări secretarul general al Alianței.

Associated Press a mai raportat că Jens Stoltenberg a spus în interviu că „nu există nicio îndoială că un război cu drepturi depline este o posibilitate”.

Stoltenberg a adăugat că este important să se evite un conflict „care implică mai multe țări din Europa și care poate deveni un război cu drepturi depline în Europa”.

„Lumea a avansat în ultimele decenii. NATO este acum cea mai puternică versiune din ultimii ani. Și nu în ultimul rând, există Putin care a subestimat capacitatea noastră de a ne apăra și a ne proteja reciproc. Atâta timp cât facem asta, suntem în siguranță”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Moscova i-a acuzat în repetate rânduri pe aliații din NATO că au devenit efectiv o parte a conflictului, oferind Ucrainei arme, antrenându-le trupele și furnizând informații militare pentru a ataca forțele ruse.

În comentarii care reflectă tensiunile crescânde dintre Rusia și Occident, Vladimir Putin a sugerat că Moscova s-ar putea gândi să folosească ceea ce el a descris drept conceptul american de lovitură preventivă, notează Sky News.

Liderul de la Kremlin a precizat că orice țară care îndrăznește să atace Rusia cu arme nucleare va fi ștearsă de pe fața pământului.

Războiul pornit de Rusia în Ucraina a intrat sâmbătă în cea de-a 290 a zi. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut vineri noapte că situația militară în unele părți din estul Ucrainei este „foarte dificilă”, dar a declarat că forțele ucrainene continuă să reziste atacurilor rusești.

În discursul său video zilnic, Zelenski a spus că situația de pe linia frontului rămâne foarte dificilă în zonele cheie din Donbas – Bakhmut, Soledar, Mariinka, Kreminna.

Cele patru orașe se află pe linia frontului în Donețk și Luhansk. „Nu mai există niciun loc de loc de trăit în aceste zone care să nu fie deteriorat de obuze și foc”, a declarat Zelenski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: