Judecătorul din dosarul Guțul ar fi fost amenințat cu fotografii cu persoane decapitate și apeluri nocturne

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, susține că judecătorul care a examinat dosarul Evgheniei Guțul, în care bașcana a fost condamnată la 7 ani de închisoare, a fost amenințat timp de câteva luni.

Pe 6 august, președintele CSM a anunțat că, în ultimele luni, s-au intensificat cazurile de intimidare și amenințare la adresa judecătorilor și a unor membri ai instituției. Totodată, el a făcut referire la cazul judecătorului care a examinat dosarul penal intentat împotriva Evgheniei Guțul.

„Acest judecător a fost suspus, câteva luni de zile, unor presiuni și amenințări constante. (…) Acestea includ mesaje de amenințare cu moartea, trimiterea de fotografii macabre cu persoane asasinate, decapitate, apeluri telefonice repetate, inclusiv pe timpul nopții”, a declarat Caraman.

El a mai spus că în adresa jurnaliștilor a fost expediată și o scrisoare, pretinsă a fi semnată de către judecătorul respectiv, prin care acesta ar informa că își depune demisia și se retrage din examinarea cauzei respective. „În acea scrisoare se invocau pretinse influențe politice asupra judecătorului. Această scrisoare reprezenta nimic altceva decât un fals. (…) A urmat o altă înștiințare care a fost pretins dată de persoane apropiate judecătorului respectiv care aduceau la cunoștință că judecătorul în cauză ar fi decedat și că funeraliile au loc peste câteva zile, totodată invitați toți cei care au cunoscut judecătorul să vină la acest eveniment”, a declarat Caraman. Potrivit lui Caraman, cazul reprezintă „un atac direct asupra judecătorului”, iar scopul este să-l intimideze și să influențeze deciziile judecătorești date de acesta.

Caraman a spus că și un membru al CSM a fost ținta unor mesaje similare.

Președintele CSM a declarat că organele de drept investighează circumstanțele.

NewsMaker a întrebat reprezentanții poliției dacă judecătorul a depus plângere și, eventual, dacă oamenii legii investighează vreun suspect.

Actualizare: Judecătoarea Ana Cucerescu, cea care a condamnat-o Evghenia Guțul, a fost amenințată inclusiv în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței. Informația a fost comunicată de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Potrivit lui Cernăuțeanu, la sfârșitul lunii iulie, judecătoarea a început să primească pe telefonul personal mesaje cu amenințări directe, inclusiv cu moartea. La un moment dat, colegii judecătoarei au fost chiar chemați la morgă pentru a face o presupusă recunoaștere a „cadavrului” acesteia, a declarat Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a mai spus că Guțul a locuit în același bloc cu judecătoarea. Familia bașcanei s-ar fi mutat în clădire după ce aceasta a fost plasată în arest la domiciliu, în luna aprilie.

***

Amintim că, pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”. În urma deciziei, conturi online care susțin echipa politicianului fugar Ilan Șor au distribuit imagini și mesaje critice la adresa magistratei Ana Cucerescu, cea care a pronunțat sentința.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: