Judo este arta echilibrului interior

Când ne gândim la judo, cu toții ne imaginăm o luptă, cu aruncări puternice, prize, prize dureroase și strangulări. Dar pentru cei care trăiesc acest sport, judo este mult mai mult decât o simplă luptă. Este o artă bazată pe echilibru, disciplină și armonie interioară. Și exact despre asta vorbește în articolul nostru Octavian Pătrașcu, maestru internațional al sportului și multiplu medaliat la Campionatele Mondiale și Europene, antrenor și mentor.

Octavian Pătrascu s-a dedicat judo-ului de peste treizeci de ani. A parcurs un drum lung și anevoios, de la un băiat cu vise mărețe la un campion care concurează pe cele mai mari scene ale lumii. „Pentru mine, judo-ul este mai mult decât o modalitate de a-mi demonstra puterea și superioritatea față de ceilalți. Este o artă de a trăi cu o anumită înțelegere și viziune asupra lumii”, spune Octavian.

După cum se știe, în judo, fiecare sesiune de antrenament începe și se termină cu o plecăciune. Aceasta nu este atât o tradiție, cât o reamintire de a arăta respect față de persoana cu care urmează să te lupți, precum și un omagiu adus antrenorului tău, care îți insuflă în mod regulat cunoștințe și motivație.

Un judoka adevărat nu caută să domine prin forță. Scopul său este să atingă echilibrul dintre corp și spirit. Aceasta este principala diferență dintre judo și alte arte marțiale. Aici, forța este lipsită de sens fără control, iar mișcarea fără conștientizare.

La campionatele mondiale, Pătrașcu a demonstrat în repetate rânduri cum forța fizică fără pace interioară este lipsită de sens. „În judo, nu câștigă cel mai puternic, ci cel care își menține calmul și bunul simț. Dacă nu-ți poți controla emoțiile, ai pierdut deja. Echilibrul este adevăratul secret al forței”, susține sportivul.

Toate cuvintele sale sunt confirmate cu încredere de experiența sa personală, care include nenumărate victorii și recunoaștere din partea colegilor. A trăit viața unui emigrant, s-a adaptat la locuri noi, s-a luptat cu dificultăți lingvistice și totuși a păstrat tăria interioară despre care vorbește. Pentru el, judo este o practică constantă de mindfulness și dezvoltare personală.

Astăzi, el recomandă cu tărie tuturor începătorilor să își asculte vocea interioară și tăcerea înainte de a arunca; să învețe să cadă și să accepte înfrângerea cu grație și să nu se compare niciodată cu ceilalți. La urma urmei, fiecare are propriul ritm și ritm, insuflat de la naștere.

Aceste sfaturi par simple, totuși surprind perfect esența judo-ului. Nu este o coincidență faptul că Octavian Pătrașcu spune că pe tatami, omul se întâlnește față în față cu sine însuși.

Damir Zikirin

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

I-au șantajat că le vor opri activitatea pe Instagram, extorcând peste €47 000. Opt persoane din Chișinău și Orhei, cercetate pe oamenii legii

Cinci bărbați și trei femei, originari din Chișinău și Orhei, ar fi șantajat două persoane că le vor perturba activitatea pe rețeaua de socializare Instagram, extorcând de la aceștia peste 47 200 de euro. Grupul a lansat inclusiv amenințări grave la adresa uneia dintre victime, aducând la locuința părinților acesteia un capac de sicriu și o cruce din metal pe care era indicată presupusa dată a decesului victimei. Cele opt persoane au statut de bănuit pe caz, iar una dintre ele a fost reținută. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat publicat pe 13 februarie.

Conform PG, în perioada martie 2021 – mai 2025, bănuiții ar fi șantajat două persoane și ar fi extorcat suma de peste 47 200 de euro.

Primele acțiuni de șantaj au avut loc în aprilie – mai 2021, când suspecții, cu un profil fals creat pe Instagram, ar fi solicitat bani victimelor, sub pretextul de a nu le perturba activitatea pe platforma respectivă.

Ulterior, acțiunile de șantaj ar fi fost însoțite de amenințări grave. „În noaptea de 4 spre 5 mai 2025, bănuiții ar fi adus la poarta domiciliului părinților uneia dintre victime, dintr-o localitate din raionul Căușeni, un capac de sicriu, o cruce din metal cu indicarea datei nașterii și a unei presupuse date a decesului victimei, precum și o fotografie a victimei împreună cu fiica sa minoră, gest perceput de partea vătămată ca o amenințare reală la adresa vieții sale”, a precizat Procuratura Generală.

Mijloacele bănești erau transferate pe diverse conturi bancare și portofele electronice cu valută virtuală, ulterior fiind redirecționate pe alte conturi și retrase în numerar.

În urma măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală, cu suportul BPDS „Fulger”, au fost efectuate 10 percheziții. În urma descinderilor, oamenii legii au depistat și ridicat telefoane mobile, dispozitive de stocare a informației, carduri bancare, precum și un automobil de marca BMW.

Cele 8 persoane au fost recunoscute în calitate de bănuiți, iar una dintre acestea a fost reținută pentru 72 de ore.

Dacă vinovăția le va fi dovedită, acestea riscă de la 11 la 13 ani de închisoare, conform legislației în vigoare.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea altor persoane implicate.

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un judecător din Moldova, găsit vinovat de fals în declarații, după ce fusese achitat

Un judecător a fost găsit vinovat de fals în declarații de Curtea de Apel Centru, după ce, anterior, fusese achitat de prima instanță. Hotărârea a fost pronunțată astăzi, 12 februarie. Totuși, inculpatul nu va executa pedeapsa penală, pe motiv că termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Anticorupție, care gestionează dosarul, într-un comunicat.

Potrivit PA, inculpatul, exercitând funcția de judecător și având obligația să declare averea personală și a familiei, în perioada 2018–2021, ar fi indicat intenționat în declarațiile de avere și interese personale date eronate cu privire la veniturile soției, în sumă totală de aproximativ 900 000 de lei.

Pe 5 august 2024, în urma analizei probatoriului administrat, Judecătoria Hâncești, sediul Centru a decis că fapta magistratului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, dispunând achitarea acestuia. Nefiind de acord cu soluția instanței, procurorii anticorupție au contestat sentința.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, Curtea de Apel a considerat că probele prezentate sunt pertinente, concludente, utile și veridice, stabilind că vinovăția acestuia este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil”, a menționat PA.

Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea primei instanței, potrivit căruia judecătorul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de fals în declarații. Cu toate acestea, inculpatul a fost liberat de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere.

Decizia judecătorească poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării hotărârii motivate.

Maia Sandu/APCE

Începe Conferința de Securitate de la München 2026: Maia Sandu va susține discurs despre amenințările hibride

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Astăzi, de la ora 18:30 (ora Moldovei), șefa statului va lua cuvântul în cadrul panelului „Ambiguitate distructivă: Descurajarea și contracararea războiului hibrid”, care se va încheia la 19:15. La discuție vor participa lideri internaționali de rang înalt.

Astfel, la panelul de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, Maia Sandu va ține un discurs alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Totodată, potrivit instituției prezidențiale, în marja conferinței, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. 

În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. 

Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Pensiile vor fi indexate cu circa 6%, peste inflația estimată la 4%. Munteanu: „Facem cât putem”

Pensiile din Republica Moldova ar putea fi indexate, de la 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6%, ceea ce este peste inflația estimată de 4%. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu în ediția din 12 februarie a emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1.

„Deci, facem cât putem. Noi o să venim cu anunțul în martie. Aproximativ 6%. Ceea ce deja este un pas pozitiv, fiindcă vă dați seama că rata de inflație scade deja sub 4%. Deci, e o creștere reală a veniturilor. E echilibru. Sigur că ne-am dorit și mai mult, dar cel puțin e deja o creștere reală; raportat la inflație, o să crească pensiile în primul rând”, a explicat premierul.

În același timp, Guvernul lucrează și la revizuirea salariilor din sectorul bugetar.

„Lucrăm la legea salarizării, unde vom revizui toate salariile din sectorul bugetar și vom veni cu niște propuneri de reechilibrare”, a adăugat Munteanu.

În contextul creșterii facturilor la gaz, Alexandru Munteanu a subliniat că prețul este determinat de evoluțiile de pe piețele internaționale și că autoritățile nu pot interveni direct pentru a-l modifica.

„Ceea ce trebuie noi să facem este să mărim veniturile, să mărim salariile și, în primul rând, salariile bugetarilor, așa cum am promis. Trebuia să sacrificăm unele lucruri și am ales să mărim investițiile. Am investit în viitor”, a precizat oficialul.

Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665 de mii de beneficiari ar urma să primească pensii indexate anul viitor.Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent – ceea ce reprezintă o creștere de 157%.

În total, Guvernul alocă în 2026 pentru asigurările sociale de stat un buget în valoare de 51,45 miliarde de lei. Autoritățile spun că suma va permite susținerea populației și desfășurarea unor programe importante pentru cetățeni.

Reamintim, în 2025, pensiile au fost indexate cu 10%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: