Tudor Mardei | NewsMaker

Junghietu: Aeroportul Chișinău dispune de rezerve de kerosen până la finalul lunii mai

Aeroportul internațional Chișinău are volume de kerosen suficiente pentru a acoperi consumul lunii mai. Precizarea a fost făcută pentru NewsMaker de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, aflat într-o vizită la Bruxelles. Potrivit oficialului, în contextul situației legate de kerosen din Europa, Uniunea Europeană analizează împreună cu statele membre un mecanism similar celui din domeniul gazelor naturale, iar R. Moldova urmează să vadă dacă poate beneficia de eventuale achiziții comune. Cu privire la impactul asupra curselor aeriene, ministrul a spus că sunt companii în Europa care își reduc numărul de zboruri, altele care au anunțat plăți suplimentare pentru bilete, dar și companii care au acces la kerosen suficient și nu planifică modificări.

Junghietu a fost întrebat de NewsMaker care este situația la aeroportul din Chișinău în contextul crizei de kerosen din Europa, dacă acest lucru ar putea duce la scumpirea biletelor de avion și dacă se discută cu partenerii europeni despre un eventual ajutor în cazul unei crize locale de kerosen.

„Volumele care sunt la moment contractate, achiziționate și disponibile pentru aeroportul internațional Chișinău acoperă consumul lunii mai”, a declarat ministrul. Totodată, el a precizat că aeroportul a lansat o licitație pentru achiziția cantităților necesare pentru perioada următoare.

Potrivit lui Junghietu, Uniunea Europeană analizează împreună cu statele membre un mecanism, similar celui din domeniul gazelor naturale, pentru achiziția de kerosen. „Dar acest mecanism este încă în discuție, încă în analiză, și vom vedea dacă putem și noi, eventual, să participăm sau să beneficiem de aceste achiziții comune”, a precizat ministrul.

În contextul crizei internaționale de kerosen, ministrul a mai spus că sunt companii aeriene în întreaga Europă care își reduc numărul de zboruri, astfel optimizându-și costurile. În același timp, potrivit ministrului, au fost companii care, la câteva săptămâni după ce această criză a kerosenului a pornit, au comunicat clienților care și-au făcut achiziții de bilete din timp că trebuie să plătească 20, 30 sau 40 de euro suplimentar la bilet. „Dar observăm și faptul că anumite companii aeriene care operează în spațiul european nu planifică întreruperi, au acces la kerosen suficient și mențin rutele tradiționale, care ar veni și să compenseze eventuale întreruperi de alte rute. Deci, alternative ar fi”, a precizat ministrul.

***

Prețul kerosenului pentru aviație s-a dublat în ultimele două luni, scrie Mediafax cu referire la The Guardian. Potrivit sursei citate, aproape 41% din combustibilul aviatic folosit în Europa tranzitează Strâmtoarea Ormuz, iar volumele globale de transport pentru kerosen și combustibil de avion au coborât recent la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. Drept rezultat, companiile aeriene reduc curse, majorează tarifele și avertizează că efectele crizei ar putea dura luni sau chiar ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Moldova se împrumută la peste 14% pe an. Cine va plăti „factura”? ANALIZĂ

Randamentul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu scadență la un an a ajuns la 14,09% în Republica Moldova, pe fondul inflației ridicate și al majorării ratei de bază de către Banca Națională. În același timp, crește datoria internă a statului, iar costurile de deservire a acesteia sunt tot mai mari. NewsMaker explică de ce statul se împrumută mai scump și ce riscuri văd experții.

Ce s-a întâmplat?

Statul s-a împrumutat în această săptămână cu 1,8 miliarde de lei pe 364 de zile, la o rată anuală de 14,09%, în urma unei licitații de valori mobiliare de stat (VMS).

Menționăm, în Republica Moldova, statul recurge frecvent la emiterea de VMS pentru a atrage bani la buget, pe termene de trei luni, șase luni, un an, doi, trei sau cinci ani. Licitațiile au loc de câteva ori pe lună, iar investitorii indică dobânda la care sunt dispuși să împrumute statul. De regulă, dobânzile cresc când inflația este ridicată și scad când aceasta este redusă.

De regulă, băncile sunt cele care împrumută statul. Și persoanele fizice pot investi în VMS, însă procedura este ceva mai complicată decât deschiderea unui depozit bancar. Pentru acestea a fost creată platforma eVMS, prin care este mult mai simplu să investești, însă ratele sunt mai mici decât la licitații.

În acest an, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al scumpirii carburanților la nivel mondial, inflația din Republica Moldova a crescut de la 4,85% în ianuarie la 10,77% în octombrie. Banca Națională a majorat rata de bază de la 5% la sfârșitul lui 2025 la 11% în noiembrie 2026.

Randamentul VMS a crescut, de asemenea, de la aproximativ 9,5% la începutul anului la 14,09% pentru valorile mobiliare cu scadența la un an.

Creșterea ratelor la VMS a coincis cu menținerea unui deficit ridicat al bugetului de stat și cu majorarea datoriei de stat interne. Deficitul bugetar este finanțat, printre altele, prin emiterea de VMS. Mai multe detalii despre acest subiect găsiți – AICI.

De exemplu, în octombrie anul acesta, datoria statului aferentă VMS se ridica la 60 de miliarde de lei, în timp ce la sfârșitul anului 2025 era de 52 de miliarde de lei, iar la sfârșitul anului 2024, de 44 de miliarde de lei.

Cum au reacționat politicienii, experții și autoritățile?

Plasarea valorilor mobiliare de stat la o dobândă anuală de 14% a stârnit imediat reacții în rândul politicienilor și experților.

Autoritățile indexează pensiile cu doar 8,2%, în condițiile unei inflații de aproximativ 11%, și se împrumută la o dobândă de 14% pe an, a remarcat fostul premier Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM).

Un alt fost prim-ministru, Vladimir Filat, a dedicat și el o postare pe Facebook emisiunii de VMS. „Dar cine le explică oamenilor de ce, în locul unor împrumuturi externe pe termen lung, cu dobânzi de 1–3%, statul, adică fiecare dintre noi, trebuie să plătească dobânzi de până la 14,1% anual pentru împrumuturi contractate pe termene de cel mult un an? Cine câștigă din această politică? Băncile, care încasează profituri astronomice, în timp ce o bună parte din aceste câștiguri este scoasă în afara țării. Cine plătește? Cetățenii Republicii Moldova, prin impozite, prețuri, tarife și credite tot mai scumpe”, a scris Filat.

Expertul economic Dumitru Vicol a atras atenția că 93% dintre VMS din Republica Moldova sunt emise pe un termen de până la un an.

„Alte state se împrumută pe 10, 20 sau 30 de ani. Moldova refinanțează datoria în fiecare an, la dobânda de atunci. Pe 17 noiembrie, statul s-a împrumutat pe un an cu 14,09%. Este efectul inflației, al ratei de bază a BNM, și al unor deficite care stau de ani buni peste plafonul sustenabil de 2,5%-3% din PIB”, spune Vicol.

În consecință, a amintit expertul, cheltuielile bugetare pentru plata dobânzilor cresc de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei, sumă prevăzută în proiectul bugetului pentru 2027.

„Și asta nici măcar nu e o factură lăsată copiilor, ci una care vine în fiecare an din taxe cu întârziere. Deficitul bugetar, ca indicator, spune doar o parte din poveste. Pe hârtie, el poate fi coborât ușor, dacă banii planificați pentru investiții nu se cheltuiesc. FMI scrie de ani buni despre subexecutarea cronică a investițiilor publice în Moldova. Un deficit „corectat” prin reducerea investițiilor iese scump de două ori: economia crește mai încet, iar statul încasează mai puțin în anii următori”, a remarcat expertul.

Expertul economic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, constată că volumul valorilor mobiliare de stat (VMS) a depășit 60 de miliarde de lei, dintre care 48 de miliarde de lei revin titlurilor pe termen scurt.

„Am intrat într-un cerc al împrumuturilor. Din toți banii pe care îi atrag, 80% merg la rambursarea vechilor VMS. Ce înseamnă asta? La noi, inflația s-a accelerat, rata de bază a crescut și a crescut și rata dobânzii la VMS. Guvernul se împrumută la 14% ca să acopere vechile titluri, care aveau o dobândă de 9%”, spune Ioniță.

Potrivit lui, banii nu merg spre consum, ci spre rambursarea unor împrumuturi mai ieftine. Singura soluție, în opinia expertului, este refinanțarea pe piața externă, la dobânzi mai mici.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat, comentând emisiunea de VMS, că dobânzile ridicate nu sunt fixe. „La fiecare două săptămâni, Ministerul Finanțelor emite VMS cu dobânzi și termene de plasare diferite. La VMS cu termen de până la un an, dobânda este de până la 10%. Totul depinde de sumă și de termen, de alte circumstanțe și de oferta pieței. Acum avem dobânzi de până la 10%”, a spus Belous, adăugând că asemenea împrumuturi sunt disponibile prin programul eVMS.

Menționăm că, de-a lungul timpului, s-au înregistrat dobânzi la VMS mai mari de 14%. În 2022, pe fondul inflației ridicate, statul putea fi împrumutat la o dobândă anuală de 22%, iar la sfârșitul anului 2015, la o dobândă anuală de 26%. În martie 1995, randamentul VMS depășea 96% pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: