hotnews.ro

FOTO „Justiție, nu corupție”: proteste în România după documentarul Recorder. S-au cerut demisii

Mai multe persoane din România, majoritatea tineri, au ieșit în stradă în seara zilei de miercuri, 10 decembrie, după dezvăluirile din documentarul Recorder despre starea sistemului judiciar din România. Un protest cu sute de manifestanți a avut loc în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București. O manifestație similară a avut loc și la Cluj. Protestatarii au cerut demisii, inclusiv demisia șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, relatează HotNews.

„Justiție, nu corupție!”, „Justiție, nu mafie!”, „Fără prescripție pentru corupție”, „Ne-am săturat cât ați furat!”, „Hoții prinși, nu prescriși”, „Mafie, politică, lasă presa liberă!”, au strigat manifestații în fața Consiliului Superior al Magistraturii. 

„Jos, Voineag!”, au mai strigat protestatarii, cerând demisia șefului DNA, Marius Voineag. Totodată au cerut demisia șefei de Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea, dar și demisia fostului ministru al Justiției, în prezent ministru de Interne, Cătălin Predoiu.

Unii dintre manifestanți au avut pancarte în care au mulțumit site-ului de investigații Recorder. Totodată au scandat: „Bravo, Recorder!” și „Afară cu voi, Recorder suntem noi!”.

Potrivit sursei citate, numărul manifestanților din fața Consiliului Superior al Magistraturii a urcat la aproape 1000.

hotnews.ro
hotnews.ro
hotnews.ro
hotnews.ro
hotnews.ro
hotnews.ro
hotnews.ro

Sute de oameni au ieșit în stradă și la Cluj-Napoca. „Savonea, demisia!” și „Nicușor, ocupă-te de marea corupție!” sunt câteva dintre mesajele scandate de protestatarii clujeni.

Documentarul Recorder

Pe 9 decembrie, jurnaliștii de la Recorder au publicat un documentar cu denumirea „Justiție capturată”.

Potrivit jurnaliștilor, societatea românească s-a trezit în fața unei realități în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. „Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, au declarat jurnaliștii.

Documentarul de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele prin care sistemul judiciar a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni, au comunicat jurnaliștii.

Potrivit Recorder, mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție sunt de o gravitate fără precedent: ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.

În documentarul Recorder, printre cei intervievați au fost: fostul șef de secție militară la DNA, Liviu Lascu; fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, Crin Bologa; judecătorul Laurențiu Beșu; dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Reacția lui Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situațiile prezentate în documentar trebuie investigate, iar persoanele vinovate – pedepsite.

„Nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele. Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate”, a declarat Nicușor Dan.

Totodată, președintele României a venit cu mai multe întrebări în urma investigației.

„De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp? Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim? Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim? De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii? (…) Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit”, a mai declarat Nicușor Dan.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: