Kievul a anunțat moartea celui de-al șaptelea general rus, în timpul invaziei începute la inițiativa președintelui Vladimir Putin, informează portalul Nastoiashee Vremea (Настоящее Время) pe 25 martie. Dacă informația este adevărată, aceasta reprezintă o pierdere fără precedent în rândul armatei ruse.
În Ucraina a murit încă un militar rus de rang înalt – locotentent-generalul Iacov Rezanțev, comandant al armatei a 49-a din regiunea de Sud. Informația a fost făcută publică de către deputatul Radei Supreme de la Kiev Alexei Gonciarenko, dar și de alți oficiali ucraineni.
Moscova nu a comentat deocamdată informația despre decesul lui Rezanțev.
Potrivit datelor prezentate de Kiev, este al șaptelea general rus mort în timpul atacului militar asupra Ucrainei. Pentru comparație, în timpul războiului din Afganistan, timp de 10 ani, a fost confirmat oficial decesul a cinci generali ruși.
Deocamdată, Rusia a recunoscut doar decesele general-maiorului Andrei Suhovețki, comandant al armatei a 41-a, și cel al șefului-adjunct al flotei Mării Negri – Andrei Pali, căpitan de prim rang (echivalent al rangului de colonel).
Amintim că bilanțul militarilor ruși care au murit în timpul războiului din Ucraina nu a fost actualizat de Ministerul rus al Apărării de din data de 2 martie. De fapt, este singurul bilanț prezentat de Moscova de la începutul „operațiunii speciale” în Ucraina. Atunci, oficialii ruși au confirmat 498 de decese. De atunci, nici Kremlinul și nici alte instituții din Rusia nu au actualizat datele.
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.
Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.
În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.
Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.
