TASS

Kievul neagă implicarea în sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream, în Marea Baltică: Nu am fost noi

Ministrul ucrainean al Apărării Alexei Reznikov a declarat că Kievul nu este implicat în sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică. Declarația vine la scurt timp după ce în presă au apărut informații că deterioarea conductelor a fost înfăptuită de un „grup pro-ucrainean”.

„Nu am fost noi”, a declarat Reznikov, pentru The Telegraph, ca răspuns la o întrebare despre un articol informații despre sabotajul gazoductelor, publicat în The New York Times.

În ajun, publicația The New York Times, citând oficiali americani, a relatat că atacul asupra conductelor a fost efectuat de un „grup pro-ucrainean”.

Ulterior, un articol ceva mai detaliat din cotidianul german Die Zeit, citând surse, a afirmat că nava care ar fi fost implicată în atacul asupra conductelor Nord Stream a fost închiriată de o companie din Polonia, aparent deținută de doi cetățeni ucraineni. Potrivit Die Zeit, o echipă formată din cinci bărbați și o femeie a efectuat operațiunea secretă pe mare. Naționalitățile lor sunt necunoscute, deoarece au folosit pașapoarte false.

Amintim că, în septembrie 2022, Danemarca și Suedia au început să investigheze scurgeri inexplicabile de gaze din cele două conducte rusești (Nord Stream 1 și Nord Stream 2), care traversează Marea Baltică, pe lângă Suedia și Danemarca. În prezent, acestea nu transportă gaz către Europa. Seismologii au înregistrat explozii puternice în zonele în care s-au produs scurgerile.

Ipoteza unui „sabotaj” este cel mai intens vehiculată pentru a explica scurgerile de gaze din cele două gazoducte din Marea Baltică, însă nu se știe exact cum s-a întâmplat totul. Sunt luate în calcul mai multe ipoteze, inclusiv a unor submarine-spion sau a unor drone mină. Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care neagă orice implicare, dar evocă la rândul ei un sabotaj.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol / Tudor Mardei | NewsMaker

Petiție: peste 10.000 de profesori și părinți cer salarii mai mari în educație. Apel către Maia Sandu, Guvern și Parlament

Peste 10.000 de profesori, cercetători, părinți și specialiști din domeniul educației au semnat o petiție publică prin care cer autorităților să renunțe la înghețarea valorii de referință pentru calculul salariilor în educație, prevăzută în proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Semnatarii solicită Guvernului, Parlamentului și președintei Maia Sandu să asigure ajustarea salariilor în funcție de inflație și de salariul mediu pe economie.

Potrivit petiției, menținerea valorii de referință la 2.500 de lei ar însemna o diminuare reală a veniturilor, în contextul unei inflații estimate la 7 – 9% în 2025. Semnatarii atrag atenția că salariul mediu în educație reprezintă doar 82% din salariul mediu pe economie, ceea ce accentuează discrepanțele și descurajează profesia didactică.

Inițiatorii documentului avertizează că înghețarea salariilor ar transmite un mesaj negativ întregii societăți, ar submina prestigiul profesiei de dascăl și ar afecta stabilitatea sistemului educațional și a reformelor inițiate.

Ce cer cadrele didactice

Prin petiția lansată, semnată până la ora publicării materialului de 10.373 de persoane, cadrele didactice și susținătorii acestora cer autorităților să majoreze cu 21,5% cuantumul valorilor de referință, conform raportului dintre salariul mediu pe economie și cel din educație.

La fel, semnatarii cer guvernării să stabilească valoarea de referință de bază la 2670 lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – 3100 lei.

Autoritățile sunt îndemnate, inclusiv, să asigure un mecanism de ajustare periodică a veniturilor cadrelor didactice, în funcție de evoluția inflației și de creșterea salariului mediu pe economie.

Federația Sindicală a Educației și Științei cere Guvernului și Parlamentului audieri publice la subiect, iar președintei Maia Sandu – să susțină introducerea în noua lege a Salarizării a unui mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata inflației, „pentru a proteja veniturile și demnitatea personalului educațional și de cercetare”.

„Demnitatea profesorilor nu se îngheață. Cerem transparență, dialog și soluții reale. Educația nu poate fi tratată ca o cheltuială, ci ca o investiție în viitorul țării”, transmite Federația în reacția sa oficială.

***

Precizăm că, în ultimele săptămâni, federațiile sindicale din educație au cerut constant majorarea salariilor profesorilor începând cu 1 ianuarie 2026. Pe 16 decembrie, în mai multe instituții de învățământ din țară a avut loc un flash-mob, în cadrul căruia angajații au ridicat foi albe și pancarte cu mesajul „Demnitate pentru educație”, solicitând alocări bugetare mai mari pentru creșterea salariilor.

În replică, Ministerul Educației a precizat că eventualele majorări salariale sunt preconizate abia pentru luna septembrie 2026, acestea fiind condiționate de adoptarea noii legi a salarizării și de evoluția indicatorilor economici.

O zi mai târziu, pe 17 decembrie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că o majorare a salariilor în acest moment ar putea avea loc doar „pe datorie”, întrucât nu există venituri suplimentare disponibile în buget. Totodată, oficialul a avertizat că aplicarea anticipată a majorărilor ar putea intra în conflict cu formulele și mecanismele de calcul prevăzute de noua lege a salarizării.

Pe 18 decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, într-o emisiune televizată, că guvernarea va veni cu vești mai bune „anul viitor, la un moment dat”: „De aceea, cu scuzele de rigoare, cu tot respectul față de munca dvs., vă rugăm frumos un pic de răbdare. Acum vrem să facem regulă în Legea 270, legea salarizării, care de-a lungul timpului a fost distorsionată uneori justificat, uneori nejustificat”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: