Krasnoselski convoacă congresul „deputaților de toate nivelurile” din cauza „presiunii” malului drept al Nistrului. Reacția Chișinăului

Vadim Krasnoselski a convocat congresul „deputaților de toate nivelurile” pentru a discuta despre consecințele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreană, care ar „înrăutăți” situația socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului. Informația a fost raportată pe 19 februarie de serviciul de presă al liderului nerecunoscut al regiunii transnistrene. Într-o reacție pentru NM, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat că obiectivul autorităților constituționale ale Republicii Moldova este să restabilească plenar spațiul socio-economic unic dintre cele două maluri ale Nistrului.

Anterior, membrii adunării deliberative a primilor „deputați” din stânga Nistrului i-au solicitat lui Krasnoselski să convoace congresul „deputaților de toate nivelurile”. Potrivit serviciului de presă al liderului de facto al regiunii, în urma apelului, Krasnoselski a decis să convoace congresul, „împărtășind îngrijorarea justificată față de presiunea din partea Moldovei, care încalcă drepturile și înrăutățește situația socio-economică a transnistrenilor”.

Așa-zisul „Consiliu Suprem” din regiunea transnistreană va stabili în următoarele zile data, locul și ordinea de zi a congresului.

NM a solicitat un comentariu referitor la inițiativa Tiraspolului de la Biroul politici de reintegrare. „Autoritățile Republicii Moldova promovează obiectivul restabilirii plenare a spațiului social-economic unic între cele două maluri ale Nistrului și în acest sens se ghidează de interesele cetățenilor Republicii Moldova și de rigorile legislației naționale în vigoare”, se arată în răspunsul Biroului pentru NM.

Regiunea transnistreană și noul Cod vamal

Din 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, care obligă agenții economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, deși companiile din stânga Nistrului erau înregistrate la Chişinău, plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulțumirea autorităților de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.

La sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a declarat că, de la începutul anului, companiile transnistrene au achitat taxe în valoare de 8,2 milioane de lei. Guvernul a estimat că în cazul în care volumul comerțului cu alte țări în acest an va fi egal cu cel din 2023, ținând cont de noile taxe vamale, de la companiile din stânga Nistrului se vor încasa 124,8 milioane de lei. Aceasta reprezintă cu aproximativ 50 de milioane de lei mai mult decât în regimul vamal anterior. Biroul politici de reintegrare a precizat anterior că banii colectați vor fi folosiți pentru „plăți sociale, asistență medicală și alte servicii prestate de autoritățile Moldovei locuitorilor din regiunea transnistreană”.

La rândul lor, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au declarat că regiunea transnistreană va pierde cel puțin 16 milioane de dolari pe an, după modificarea Codului vamal.

Precizăm că, după intrarea în vigoare a Codului vamal, Tiraspolul a anulat prestațiile vamale pentru fermierii din regiunea Dubăsari care locuiesc pe teritoriul controlat de Chișinău, dar ale căror terenuri se află pe teritoriul regiunii nerecunoscute. Totuși, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări anterior că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chișinăul nu va renunța la modificările din Codul vamal.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 31 mai a fost deschis circulației podul peste calea ferată de pe drumul de ocolire a municipiului Bălți. Potrivit Ministerului Infrastructurii, acesta a fost reconstruit integral. Lucrările de reparație, demarate în octombrie 2024, au costat aproximativ 31,6 milioane de lei. Conform ministerului, durata de viață a podului este estimată la cel puțin 100 de ani. La ceremonia de inaugurare au participat președintele Parlamentului Igor Grosu și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Vladimir Bolea.

„Începând de astăzi, șoferii vor circula pe un pod sigur, dotat cu: parapet de siguranță și parapet pietonal protejate cu zinc, rezistente la coroziune; rosturi de dilatație moderne, adaptate la schimbările de temperatură; îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic turnat în două straturi; sistem dirijat de evacuare a apelor pluviale”, au comunicat reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe 31 mai. Potrivit ministerului, durata de viață a noii structuri este estimată la cel puțin 100 de ani.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că podul a fost „construit de la zero în timp record – 6 luni”. „Podul peste calea ferată, de pe traseul Chișinău-Orhei-Bălți, este un pod demult așteptat, construit conform ultimelor standarde europene. (…) Pe lângă faptul că este o arteră importantă de ocolire a orașului, podul a deschis acum drum direct și către Zona economică liberă Bălți. Până acum, antreprenorii și muncitorii din zonă erau nevoiți să facă un drum de ocolire, ceea ce însemna timp și bani irosiți”, a menționat Grosu.

Administrația de Stat a Drumurilor a raportat că pasajul peste calea ferată are o lungime de 76,21 metri și o lățime totală de 12,30 metri. Acesta include patru deschideri și două trotuare pietonale, fiecare cu o lățime de 1,0 metru. Lucrările de reparație, demarate în octombrie 2024, au o valoare totală de circa 31 635,42 mii lei. Potrivit Administrației, banii au fost alocați din Fondul Rutier.

„Vom continua cu reabilitarea podului peste râul Răut, astfel încât întreaga centură a municipiului Bălți să corespundă celor mai înalte standarde de circulație rutieră”, a declarat ministrul Vladimir Bolea.

Ministerul Infrastructurii a precizat că lucrările de reabilitare au loc în două etape: prima etapă a prevăzut reparația pasajului peste calea ferată, iar cea de-a doua etapă presupune reparația podului peste râul Răut: „Podul peste râul Răut și pasajul peste Calea Ferată sunt de o importanță strategică, fiind parte integrantă a centurii municipiului Bălți. Acestea au fost date în exploatare la începutul anilor ’70, însă, în urma constatării deteriorărilor semnificative s-a impus necesitatea stringentă a reabilitării”.

Igor Grosu
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Igor Grosu
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova
Igor Grosu
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: