Oferta de iarnă în Satul German: duplexuri și case individuale deja construite, cu achitare în rate de până la 36 de luni

Aqua park-ul din Sociteni, unde o fetiță a fost la un pas de înec după ce părul i-a fost prins în sistemul de filtrare al piscinei, a fost verificat de inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC). Controlul a scos la iveală mai multe încălcări, inclusiv lipsa panourilor de avertizare și a informațiilor despre riscurile pentru vizitatori.

Potrivit unui comunicat al ISSPNPC, controlul inopinat a fost dispus imediat după incident, pentru verificarea respectării cerințelor legale privind siguranța serviciilor prestate consumatorilor.

Inspectorii au verificat condițiile de prestare a serviciilor, funcționarea instalațiilor și echipamentelor, precum și modul în care vizitatorii sunt informați despre eventualele riscuri.

În urma verificărilor, au fost constatate mai multe încălcări. Printre acestea se numără lipsa panourilor de avertizare privind pericolele la echipamentele de agrement acvatic, dar și lipsa instrucțiunilor de utilizare și protecție pentru consumatori.

De asemenea, inspectorii au depistat deficiențe privind informarea vizitatorilor despre serviciile oferite și riscurile asociate, pentru care agentul economic a fost sancționat contravențional.

ISSPNPC precizează că au fost identificate și alte neconformități care nu țin de competența instituției, acestea fiind transmise autorităților responsabile.

Inspectoratul anunță că va monitoriza procesul de remediere a deficiențelor și conformarea operatorului economic cu prevederile legale.

Incidentul de la aqua park-ul din Sociteni a avut loc la sfârșitul lunii iunie, când o fetiță a rămas blocată sub apă după ce părul i-ar fi fost aspirat de sistemul de filtrare al piscinei. Potrivit martorilor oculari, copila a fost scoasă din bazin de salvatori, în stare inconștientă, și transportată la spital.

Persoane bolnave din România sunt contactate și manipulate să cumpere suplimente naturiste promovate ca alternative la tratamentele prescrise de medici, prin intermediul unei rețele de call-centre. În schema de înșelătorie ar fi implicat și un DJ de radio din Republica Moldova, Pavel Morozan, care a coordonat recrutarea operatorilor pentru această rețea. Dezvăluirile apar într-o investigație jurnalistică publicată de Recorder, luni, 13 iulie.

Potrivit investigației, produsele sunt promovate pe diverse pagini de internet și vândute telefonic de operatori care pretind că au competențe medicale. În timpul convorbirilor, clienții ar fi încurajați să înlocuiască medicamentele recomandate de specialiști cu suplimente naturiste care nu sunt omologate de instituțiile competente din România.

Pentru a documenta activitatea rețelei, un reporter Recorder a aplicat pentru un post de operator într-unul dintre call-centre. Conform investigației, procesul de recrutare a inclus un interviu de angajare coordonat de Pavel Morozan, un DJ de radio de la Chișinău. Interviul de angajare a fost o simplă formalitate, toți candidații fiind admiși în etapa următoare.

Aceasta a constat într-un program de instruire de trei zile, în cadrul căruia participanților le-au fost prezentate tehnici de persuasiune și un soft care generează răspunsuri pentru diferite obiecții formulate de potențialii clienți. Potrivit Recorder, trainerul i-a învățat pe viitorii operatori să accentueze gravitatea simptomelor descrise de interlocutori pentru a-i determina să cumpere suplimentele promovate.

Contactat de NM, Pavel Morozan a declarat că nu mai activează pentru rețeaua de call-centre.

Acesta a precizat că, inițial, a activat ca operator, apoi ca manager de resurse umane, dar a încheiat colaborarea atunci când a aflat despre ilegalitățile comise. „Nici nu bănuiam să se ajungă la așa cazuri”, a spus el.

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

În 2026, Republica Moldova a fost vizitată de un număr record de turiști de la obținerea independenței — peste 300 de mii. Informația a fost comunicată de Guvern luni, 13 iulie.

„Am depășit pragul de 300 de mii de turiști care vin în Republica Moldova. Este cel mai mare număr înregistrat de la independența țării, o cifră care confirmă tendința ascendentă a ultimilor ani: de la 286,2 mii de turiști străini în 2025, la 300,3 mii în trimestrul I din 2026”, a transmis Guvernul.

Conform instituției, comparativ cu anul 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei de Covid-19, Republica Moldova a înregistrat o creștere cu 62% a numărului de sosiri ale turiștilor străini, ceea ce a permis țării să intre în top trei destinații europene la acest capitol.

Expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat anterior că cifra de afaceri a industriei turismului a crescut de la 384 de milioane de dolari în anul 2015, la 1,374 miliarde de dolari în anul 2025.

Din această sumă, peste un miliard de dolari reprezintă cheltuielile cetățenilor Republicii Moldova pentru vacanțele în străinătate, 193 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor străini în Republica Moldova, iar 97 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor moldoveni pentru călătoriile în interiorul țării, transmite Moldova 1.