ria.ru

Krasnoselski i-a mulțumit lui Putin pentru decretul privind cetățenia pentru locuitorii regiunii transnistrene

(ACTUALIZARE 18:00) Biroul politici de reintegrare a catalogat afirmațiile lui Krasnoselski drept „narative cu caracter ideologico-propagandistic”.

„Registrul de stat al populației arată expres că circa 360 mii de persoane cu domiciliu în regiunea transnistreană posedă cetățenia Republicii Moldova, adică aproape majoritatea locuitorilor din regiune, care benevol fac această alegere, în contextul în care actele de stare civilă, buletinul de identitate sau pașaportul biometric al cetățeanului Republicii Moldova le deschid multiple oportunități (sociale, medicale, educaționale, de angajare în câmpul muncii, de liberă circulație în Uniunea Europeană ș.a.)”, a declarat instituția pentru NM.

Totodată, Biroul politici de reintegrare a precizat că retragerea cetățeniei Republicii Moldova are loc în condițiile stipulate de art.22 din Legea nr.253/2025. De exemplu: dacă persoana s-a înrolat în formațiuni militare ilegale, a săvârșit fapte deosebit de grave prin care prejudiciază interesele Republicii Moldova, etc.

„Alegația precum că simplificarea procedurii de obținere a cetățeniei Federației Ruse de către locuitorii din regiune le va soluționa unele probleme umanitare este o iluzie și o acțiune neprietenoasă la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării, promovată, spre regret, în regiune, de către subiecți care mențin status-quo-ul conflictului nereglementat”, a adăugat Biroul.

Știre inițială

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că obținerea cetățeniei oricărui stat este un act voluntar și a subliniat că oamenii nu trebuie „împiedicați să facă o alegere benevolă democratică”, venind cu un îndemn în acest sens. Declarația a fost făcută în contextul decretului semnat de președintele Rusiei, prin care se simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Krasnoselski a menționat că a „analizat cu atenție” inclusiv comentariile făcute pe această temă de liderii Republicii Moldova. La final, el i-a mulțumit lui Vladimir Putin „pentru decizia cu caracter umanitar adoptată”.

„Am analizat cu atenție comentariile făcute pe această temă de liderii Republicii Moldova, precum și de reprezentanți ai societății și ai clasei politice. Practic, toți comentatorii înțeleg foarte puțin sau nu înțeleg deloc situația care s-a creat în Transnistria în prezent. (…) Poporul nostru transnistrean este multinațional. Cetățenii Transnistriei dețin, în realitate, mai multe cetățenii. Cetățenii din Transnistria au cetățenie moldovenească, ucraineană, rusă, precum și alte cetățenii”, a declarat Krasnoselski.

Totodată, el a menționat că „există zeci de mii de persoane care nu au nicio altă cetățenie în afară de cea transnistreană”. „Primul motiv este refuzul autorităților Republicii Moldova de a acorda cetățenia moldovenească locuitorilor Transnistriei din diverse motive – politice și de altă natură. Există numeroase astfel de cazuri. (…) Al doilea motiv îl reprezintă retragerea cetățeniei Republicii Moldova – din nou, din motive politice – unor locuitori ai Transnistriei, urmată de deportarea acestora din Republica Moldova. (…) Decretul președintelui Federației Ruse are tocmai scopul de a soluționa aceste probleme, exclusiv din considerente umanitare”, a adăugat Krasnoselski.

Potrivit acestuia, „un alt factor care trebuie menționat este cel istoric”. „Unii uită sau vor să uite (ceea ce este imposibil) că, cândva, noi – și cei care comentează, precum și poporul transnistrean – am trăit într-un singur stat”, a spus acesta. „Vreau să îi îndemn pe toți liderii și pe toți „cunoscătorii” problemelor noastre să nu politizeze situația. (…) Obținerea cetățeniei oricărui stat este un act voluntar. Nu împiedicați oamenii să facă o alegere benevolă democratică”, a a mai spus Krasnoselski.

Totodată, el a transmis, „în numele poporului transnistrean, mulțumiri conducerii Rusiei și personal președintelui Vladimir Putin pentru înțelegerea situației și pentru decizia cu caracter umanitar adoptată”. În același timp, a anunțat că, „în continuare, vor fi emise dispoziții și vor fi elaborate acte normative” în acest sens.

În contextul declarațiilor făcute de Krasnoselski privind „zeci de mii de persoane care nu au nicio altă cetățenie” și a motivelor invocate, NewsMaker a solicitat o reacție reprezentanților Biroului pentru politici de reintegrare.

***

Amintim că, pe 15 mai 2026, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Potrivit documentului, locuitorii regiunii sunt scutiți de primele trei condiții prevăzute de legea rusă privind cetățenia: reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Totodată, aceștia vor putea depune cererile pentru obținerea cetățeniei direct la reprezentanțele diplomatice și consulatele Rusiei, fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini. Detalii AICI.

Pe 16 mai, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat că Moscova a adoptat această decizie pentru „a atrage cât mai mulți soldați pe front, luând în considerare că rata recrutării a scăzut în ultima perioadă”. Șeful Guvernului a adăugat că autoritățile de la Chișinău vor discuta despre modul în care ar putea interveni în această situație și că, dacă va fi necesar, va fi convocat ambasadorul rus. Detalii AICI.

În aceeași zi, în reacție la decretul adoptat la Moscova, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că „probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina”. Totodată, ea a sugerat că aceasta este una dintre tacticile prin care Rusia încearcă să amenințe Republica Moldova în legătură cu eforturile de reintegrare a regiunii transnistrene, a relatat Politico.

Tot pe 16 mai, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a anunțat că a cerut Ministerului ucrainean de Externe să contacteze Chișinăul pentru elaborarea unor acțiuni comune în legătură cu decretul lui Putin. Detalii AICI.

Mai precizăm că, în dimineața zilei de 18 mai, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Chișinăul i-a transmis o notă de protest în contextul dronei care a survolat ilegal spațiul aerian al țării pe 13 mai. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: