Krasnoselski se plânge că Chișinăul ar ignora problemele Transnistriei și ar respinge propunerile pentru soluționarea conflictului. Reacția Biroului: „Realitatea e exact inversă”

Reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Lenk, s-a întâlnit pe 19 martie cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și cu așa-zisul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev. La întrevedere a participat și șefa interimară a Misiunii OSCE în Republica Moldova, Izabela Silvia Hartmann. Krasnoselski a declarat că nu există progrese în procesul de negocieri și a acuzat că partea moldovenească ignoră semnalele Tiraspolului, în timp ce Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că „realitatea este exact inversă”.

Tiraspolul: „Nu există progres în procesul de negocieri”

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că, față de întâlnirea precedentă cu Lenk din decembrie, nu au avut loc schimbări semnificative în procesul de negocieri. Acesta a susținut că formatul „5+2″ „practic nu funcționează”, deși de jure părțile își indică participarea, și a acuzat că partea moldovenească nu ar fi interesată de soluționarea practică a problemelor existente, invocând domeniile ecologic și al aplicării legii ca exemple de cooperare ignorată.

„Nu există niciun progres în procesul de negocieri, iar niciun semn al unui astfel de progres nu se întrevede. Toate semnalele pe care le-am trimis părții moldovenești au fost ignorate”, a declarat Krasnoselski, subliniind totuși că regiunea rămâne disponibilă pentru orice dialog și negocieri complete pe toate direcțiile de interes comun.

Biroul de reintegrare: „Realitatea este exact inversă”

Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru NewsMaker că respinge acuzațiile liderului nerecunoscut, precizând că Tiraspolul nu a marcat progrese în raport cu apelurile Chișinăului pe probleme stringente: eliminarea posturilor ilegale de control și asigurarea liberei circulații spre raioanele de est, introducerea limbii române în școlile din regiune, asigurarea sediilor pentru instituțiile cu predare în română și eliberarea cetățenilor moldoveni din detenție ilegală.

„Realitatea e exact inversă. Reiterăm că autoritățile constituționale promovează abordarea extinderii politicilor de reintegrare în raioanele de est ale Republicii Moldova și municipiul Bender. Nicidecum nu intenționează să dezvolte pretinse relații bilaterale cu aceste unități administrativ-teritoriale ale țării”, a transmis Biroul politici de reintegrare.

Precizăm că pe 18 martie Thomas Lenk efectuase o vizită de lucru la Chișinău, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, și cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Pe agendă s-au aflat ultimele evoluții din dosarul transnistrean, situația de securitate regională, impactul războiului din Ucraina asupra procesului de negocieri și, în premieră, subiectul protejării râului Nistru în contextul crizei ecologice actuale.

***

Amintim că pe 26 februarie 2026 a avut loc la Tiraspol prima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte socio-economice, fără a ajunge la un acord deplin.

Printre propunerile Chișinăului s-au numărat trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026, extinderea Serviciului 112 pe malul stâng al Nistrului cu un proiect-pilot la Bender, și crearea unui Fond de convergență din care să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură în regiune, inclusiv cu sprijin european. Reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propuneri, însă au luat notă de ele, urmând ca discuțiile să continue.

Părțile au convenit că următoarea reuniune în formatul „1+1″ va avea loc la Rîbnița, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, iar până atunci vor fi organizate ședințe ale grupurilor de experți în domeniile economiei, educației și transporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: