Facebook/Igor Grosu

„L-am sunat pe 27 august de mai multe ori”. Amintirile și reacțiile politicienilor la decesul lui Mircea Snegur

Reprezentanți ai statului, politicieni, inclusiv foști lideri politici au transmis condoleanțe familiei primului președinte al Republicii Moldova. Cineva a vorbit cu Mircea Snegur pe 27 august și spune că nu i-a trecut prin cap că e ultima discuție, altcineva își amintește de o fotografie comună cu fostul șef de stat. Pe 14 septembrie, cetățenii au aflat despre decesul primului președinte al țării care a luptat cu o boală incurabilă. NM a făcut o sinteză a comentariilor publicate pe rețelele de socializare cu privire la președintele Republicii Moldova în anii 1990-1996.

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa din Republica Moldova, al cărei lider este Arina Spătaru, a declarat că Mircea Snegur a avut o „contribuție istorică la redobândirea identității naționale și a independenței Republicii Moldova”.

Liderul național Mircea Snegur este și va rămâne pentru noi un exemplu de demnitate, patriotism și determinare, reamintindu-ne că, în vremuri grele, istoria se face punând mai presus de orice interesul național și adevărul istoric. Păstrăm în suflet moștenirea lăsată de Mircea Snegur și rememorăm cu recunoștință momentele unice din istoria noastră în realizarea cărora a jucat rolul central: revenirea la adevărul istoric, grafia latină, limba română și tricolor”, a declarat Alianța.

Guvernatoarea UTA Găgăuzia Evghenia Guțul a spus că „locuitorii autonomiei găgăuze își vor aminti de primul președinte al Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur, ca de un politician competent care a pledat constant pentru soluționarea pașnică a conflictului interetnic din sudul țării”.

Adoptarea Legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)” a fost posibilă în mare măsură grație capacității lui Mircea Snegur de a auzi oponenții și de a depăși contradicțiile prin dialog și căutarea compromisurilor”, a menționat Guțul.

Liderul Partidului „Republica Unirii” Sergiu Mocanu a precizat că astăzi a eliminat un număr din agenda sa de telefoane.

Numărul era trecut cu numele BĂBACU! Mircea Snegur nu mai este! Dumnezeu să te odihnească OM BUN!”, a comunicat Mocanu.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova Vlad Filat a scris că a aflat cu mare tristețe despre decesul lui Mircea Snegur.

Domnului Snegur i-a revenit sarcina complicată de a fi primul lider al Republicii Moldova în perioada în care toată regiunea noastră era dominată de mare incertitudine și impredictibilitate. Azi e imposibil de apreciat obiectiv dificultățile și provocările, cărora a fost nevoit să facă față primul Președinte al Republicii Moldova, dar, fără îndoială, au fost de departe cele mai mari încercări trăite de societatea noastră”, a declarat Filat.

Partidul Social Democrat European, al cărui lider este Ion Sula, a menționat că „președintele Snegur a avut un rol incontestabil în Mișcarea de eliberare națională de la sfârșitul anilor 80 și a condus tânărul și fragilul stat Republica Moldova într-o perioadă extrem de tulbure, cu un război nedrept la Nistru”.

A fost un om integru, care, fără îndoială, a ținut la pământul și neamul său. Echipa Partidului Social Democrat European transmite sincere condoleanțe familiei și celor care l-au cunoscut și prețuit pe Mircea Snegur”, se arată în declarația partidului.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a exprimat condoleanțe rudelor, prietenilor și poporului Republicii Moldova.

Procesul de dobândire a independenței a pornit de la proclamarea limbii române drept limba de stat în 1989, de la alegerile democratice din 1990 și de la declararea suveranității în 1991”, declara primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur. Așa ne vom aminti de el – omul care a adus Independența, Limba română și Tricolorul”, a comunicat oficialul.

Socialistul Igor Dodon a menționat că a aflat cu tristețe „despre trecerea în lumea celor drepți a primului Președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur”.

Exprim sincere condoleanțe și sentimente de compasiune familiei îndurerate, prietenilor și tuturor celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a adăugat el.

Iar premierul Dorin Recean a declarat că „Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova, a fost un om de stat devotat, un arhitect al independenței noastre și un promotor al limbii române”.

Ne amintim cu recunoștință de curajul dumnealui pe drumul nostru către un viitor mai bun. Transmit sincere condoleanțe familiei și prietenilor săi apropiați. Cu tristețe, ne luăm rămas bun de la Primul Președinte al țării noastre și continuăm să construim ce a promovat domnul Snegur mereu – o Moldovă independentă, mai puternică, mai prosperă și mai unită”, a comunicat Recean.

Și liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a transmis „familiei îndoliate, rudelor și prietenilor condoleanțe și putere pentru a trece peste această grea încercare”.

Fostul lider al Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase a scris că „puțini Oameni despre care, fără echivoc, putem spune că au purtat pe umerii lor nu doar greutățile vieții, ci și greutățile țării”.

„Luptele grele pentru afirmarea Limbii române, pentru proclamarea Independenței, războiul sângeros de la Nistru, tulburările din Sudul Moldovei, dar și multe alte provocări majore ale vremii au trecut prin sufletul și demnitatea acestui Om pe care Domnul l-a chemat, lângă El, în ceruri. Cu mare regret, imaginea de mai jos păstrează, pentru mine, o ultimă întâlnire cu Mircea Snegur. O aniversare a Independenței, împreună cu semnatari ai istoricei Declarații, cu generalul Anton Gămurari, poate cel mai puternic pilon al acelor grele timpuri pe care se sprijineau deciziile Primului Președinte al Moldovei… Există puțini Oameni cărora le strângi mâna și ți se umple inima de istorie. Primul dintre Ei e Mircea Snegur”, a precizat Năstase.

 

Fostul deputat democrat Dumitru Diacov a spus că l-a sunat pe Mircea Snegur pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova.

L-am sunat pe 27 august de mai multe ori. Am vrut să-l felicit cu Ziua Națională, să-l întreb cum o mai duce. Nu a răspuns. Duminică, 10 septembrie m-a sunat Dumnealui. Eu îi lămuresc că l-am căutat să-l felicit cu Ziua Republicii, să-i doresc toate cele bune. Dar el mereu mă întrerupea. Cu o voce tremurândă tot îmi repeta: „Dima, mi-i greu, chimioterapia mă doboară..” Și în receptor se auzea cum cineva, lângă el, mereu încerca să-l liniștească… Nu mi-a trecut prin cap că e ultima discuție. Acum îmi pare rău că n-am mai întins vorba… Dumnezeu să Va ierte și să Vă aibă în paza sa, Domnule Președinte Mircea Snegur!”, a menționat Diacov.

Condoleanțe a transmis și mitropolitul Vladimir.

Îndoliată familie Snegur, am aflat cu multă tristețe despre trecerea la cele veșnice a vrednicului de pomenire tatălui Dvs, Mircea Snegur, Primul Președinte al Republicii Moldova, destoinic fiu al neamului, ctitor de sfinte lăcașe. (…) Domnul Mircea Snegur a avut un aport cu totul deosebit la reconstrucția Mănăstirii Hîncu, odată cu redeschiderea ei din anul 1992. De asemenea, nu putem trece sub tăcere implicarea jertfelnică a domniei sale la înființarea și activarea Orfelinatului „Preafericitul Iosif”, din municipiul Chișinău, unde pe parcursul a mai mulți ani au fost îngrijiți și educați generații de copii defavorizați în număr de aproape 1500″, a comunicat mitropolitul.

***

Despre decesul primului președinte al Republicii Moldova a anunțat în dimineața zilei de 14 septembrie Constantin Tampiza, fost vicepremier al Moldovei în perioada 1991-1992. Potrivit lui Tampiza, Snegur a murit pe 13 septembrie, la ora 23:30, din cauza unei boli incurabile.

La scurt timp, președinta Maia Sandu a scris pe rețelele de socializare că a aflat „cu profundă tristețe” despre decesul primului președinte al Republicii Moldova. Șefa statului a transmis condoleanțe familiei, rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut pe Mircea Snegur. Totodată, Sandu a cerut administrației prezidențiale ca 16 septembrie să fie declarată zi de doliu național.

Șefa statului Maia Sandu a decretat să fie constituită o comisie de stat care se va ocupa de organizarea funeraliilor lui Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova. Printre membrii comisiei sunt miniștri, reprezentanți ai Președinției, dar și ai primarului general al municipiului Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: