Mircea Snegur

A murit primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur 

A murit primul președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur. Anunțul a fost făcut de Constantin Tampiza, fost vicepremier al Moldovei în perioada 1991-1992. 

Mircea Snegur avea 83 de ani. Potrivit lui Tampiza, Snegur a murit pe 13 septembrie, la ora 23:30, din cauza unei boli incurabile.

Snegur s-a născut la 17 ianuarie 1940 în satul Trifăneşti, judeţul Soroca. În anul 1956 a absolvit Şcoala Medie din satul Frumuşica, raionul Floreşti. Studiile superioare şi le-a făcut la Institutul Agricol din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la catedra de fitotehnie a aceluiaşi institut (1972). De specialitate este agronom-savant, are titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe agricole.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom şi preşedinte de colhoz în satul Lunga, raionul Floreşti, ulterior a deţinut funcţiile de: director al Staţiei Experimentale pentru Culturile de Cîmp (1968-1973), şef al Direcţiei principale ştiinţă agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociaţiei Ştiinţifice de Producţie “Selecţia” şi director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Culturilor de Cîmp din oraşul Bălţi (1978-1981).

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineţ al PCM. Din 1985 pînă în 1989 deţine funcţia de secretar al CC al PCM.

Din 1989 pînă în 1990 a activat în calitate de ăreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996 deţine funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

La 26 martie 1989 este ales deputat în Sovietul Suprem al URSS, a fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM de legislaturile a XI-a şi a XII-a, deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a.

A fost preşedinte al Partidului Renaşterii şi Concilierii din Republica Moldova.

I-au fost conferite următoarele distincţii de stat şi titluri onorifice: Ordinul „Insigna de Onoare” (1966), Medalia „Pentru Vitejie în Muncă” (1976), „Ordinul Republicii” (2000), Diplomă „AD Honores” a Academiei Europene de Arte (1995), Diploma de Onoare şi Medalia de Aur a Ordinului European de Merit (1995), Doctor Honoris Causa la Universitatea Agrară din Chişinău (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea din Ankara (1996), Doctor Honoris Causa la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (2001).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

life.ro

Elvețienii resping la referendum propunerea privind limitarea populației la 10 mln de locuitori

Cetățenii Elveției au respins, în cadrul referendumului din 14 iunie, propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori. Asta arată proiecțiile preliminare ale votului, citate de BBC.

Tendința votului indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți s-au pronunțat împotriva propunerii, iar 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată în 2024 de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta conservatoare care deține aproximativ o treime din locurile din Adunarea Federală (parlamentul elvețian). Inițiativa viza introducerea unui plafon demografic de 10 milioane de locuitori până în 2050. În cazul în care acest prag ar fi fost depășit în următorii doi ani, autorii propuneau chiar denunțarea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, notează Meduza.

Susținătorii măsurii au argumentat că o creștere accelerată a populației pune presiune pe infrastructura țării, afectează identitatea locală și contribuie la scumpirea chiriilor.

De cealaltă parte, criticii au avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta economia elvețiană, ar limita accesul la forță de muncă străină și ar tensiona relațiile cu Uniunea Europeană.

Atât guvernul, cât și parlamentul Elveției s-au opus acestei inițiative, însă referendumul a fost declanșat automat după ce a petiția a fost semnată de peste 100 000 de cetățeni.

Potrivit datelor oficiale, populația Elveției a ajuns la 9,1 milioane de locuitori la sfârșitul anului 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: