profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

europalibera.org

Întârzieri și cheltuieli suplimentare de peste 160 mii euro la construcția penitenciarului din Chișinău. Raportul Curții de Conturi

Curtea Constituțională a constatat mai multe deficiențe în raportul de audit al Ministerului Justiției pentru anul 2025. Printre acestea se numără cheltuieli suplimentare de circa 165 000 de euro și costuri de salarizare de 6 ori mai mari decât nivelul aprobat în proiectul de construcție a noului penitenciar din Chișinău, transmite IPN.

Potrivit raportului, realizarea proiectului de construcție a noului penitenciar din Chișinău a fost marcată anul trecut de întârzieri și deficiențe în utilizarea resurselor financiare, precum și în respectarea prevederilor contractuale. Cheltuielile pentru salarizarea personalului Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), responsabil de implementarea proiectului, au depășit de 6,4 ori nivelul aprobat. Totodată, cheltuielile operaționale au fost de 2,4 ori mai mari decât cele prevăzute inițial.

Auditul Curții de Conturi arată că proiectul noului penitenciar, finanțat dintr-un împrumut și granturi externe, a înregistrat întârzieri majore. Pentru anul 2025, alocațiile inițiale de 125,5 milioane de lei au fost reduse la 22,2 milioane de lei, iar cheltuielile efective au constituit aproximativ 11,9 milioane de lei. Totodată, din avansul achitat către UNOPS au fost utilizate doar 71,6% din fonduri, sub pragul minim necesar pentru debursarea următoarei tranșe. Din acest motiv, transferurile planificate pentru anul trecut, în valoare de 28 de milioane de euro, nu au mai fost efectuate.

Potrivit raportului, întârzierile și utilizarea insuficientă a resurselor riscă să genereze costuri suplimentare pentru stat. CCRM menționează că pentru împrumutul debursat deja au fost achitate dobânzi de 1,3 milioane de lei. „Nu putem accepta un model de dezvoltare în care cheltuielile de personal eclipsează întregul proces fizic al lucrărilor. În acest caz, solicităm o revizuire imediată a mecanismelor de control pentru a stopa risipa banului public și pentru a asigura finalizarea acestui obiectiv strategic”, a spus președinta CCRM Tatiana Șevciuc.

Reprezentanții Ministerului Justiției au recunoscut întârzierile în implementarea proiectului. Managerul interimar al unității de implementare a construcţiei penitenciarului din municipiul Chisinău, Liviu Duca, a declarat că ministerul a inițiat procedura de încetare a cooperării cu UNOPS și a notificat instituția despre rezilierea acordului de proiect. El a precizat că urmează modificări legislative pentru a permite relansarea lucrărilor de construcție.

La rândul său, Miroslav Șendrea, șef adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a menționat că angajamentele asumate de UNOPS nu au fost realizate și că autoritățile examinează alternative pentru continuarea proiectului.

Pe marginea raportului de audit, Înalta Curte a emis mai multe recomandări pentru Ministerul Justiției și instituțiile subordonate. Acestea vizează consolidarea controlului intern, urgentarea procedurilor de achiziții publice și monitorizarea mai eficientă a activității Unității de implementare a proiectului noului penitenciar din Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: