profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: