profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: