profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: