profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: