profit.ro

DOC La inițiativa PAS, în Moldova va fi permisă arderea anvelopelor uzate. Cum și în ce condiții?

În ședința din 9 decembrie, deputații au aprobat, în prima lectură, inițiativa privind reducerea generării de deșeuri în Republica Moldova. Proiectul propune modificări la legea privind protecția mediului înconjurător și legea privind deșeurile. Una dintre ele se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate. Autorii susțin că acest lucru va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. Pe de altă parte, opoziția parlamentară a criticat proiectul de lege.

Potrivit deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), scopul proiectului constă în precizarea unor terminologii și reglementări stipulate de principalele acte legislative care reglementează deșeurile. Totodată, acesta concretizează proprietățile deșeurilor periculoase. Modificările la legea privind deșeurile se referă la excluderea interzicerii de incinerare a anvelopelor uzate, ceea ce, potrivit autorilor, va permite lărgirea utilizării operațiunilor de valorificare a deșeurilor. De asemenea, va contribui la gestionarea acestora prin valorificare materială sau energetică.

„În legislația noastră se propune elaborarea unui regulament privind incinerarea și coincinerarea diferitor tipuri de deșeuri. Acest regulament trebuie să descrie cerințele față de fiecare instalație sau tehnologie care va fi adusă în Moldova, pentru valorificarea energetică a acelor categorii de deșeuri, care sunt permise pentru incinerare. (…) În mun. Chișinău situația este mai clară: din volumul total de deșeuri, pe care le generăm zilnic și care constituie 600 de tone de deșeuri, pe care le transportăm fără nicio sortare la poligonul de la Țînțăreni, circa 15% pot fi valorificate energetic”, a menționat Ina Coșeru, deputată PAS.

Autoarea proiectului de lege a mai menționat că, în țările UE, se acumulează anual circa 3,2 mln tone de deșeuri din anvelope uzate. Din acest volum, circa 1,2 mln sunt valorificate energetic în fabricile de ciment și în centralele termice. Totodată, la incinerarea unei tone de anvelope uzate, în condiții necontrolate, sunt 270 kg de fum și 450 kg de gaze toxice.

„Acest lucru astăzi îl identificăm în diferite localități, unde avem situații de ardere necontrolată a diferitor tipuri de deșeuri, la nivel de gospodării individuale. Oamenii se încălzesc pe timp de iarnă cu aceleași deșeuri din plastic, anvelope, frunze… Dacă e să vorbim despre arderi controlate – acest lucru va fi posibil doar la temperaturi foarte înalte, la fel va fi posibilă și arderea balotului energetic, care se formează în urma sortării deșeurilor menajere solide, excluzându-le pe cele care pot fi supuse reciclării și cele organice, care pot fi compostate”, a menționat Ina Coșeru.

Deputata PAS a precizat că arderea la temperaturi mai înalte de 1100 de grade Celsius a unor deșeuri precum scutece textile sau anvelope uzate nu se formează substanțe chimice periculoase, iar mediul nu este poluat.

Marina Tauber, deputată a Partidului „ȘOR” a anunțat că fracțiunea pe care o reprezintă nu va susține proiectul de lege, întrucât acesta ar pune în pericol sănătatea cetățenilor. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Oleg Reidman a reproșat autoarei: „La ziua de astăzi permitem arderea anvelopelor, fără să avem filtre sau sancțiuni pentru depășirea poluării. Întîi vom arde, pentru că gazul este scump, apoi ne vom gândi la sănătatea oamenilor”.

În replică, Ina Coșeru a declarat: „Vom veni neapărat cu o lege privind sancțiunile și așteptăm să o susțineți. La ziua de azi, dacă speli mașina în rîul Bîc, amenda este de 400 de lei, iar achitată în primele zile – 200. Este foarte puțin”.

Deputatul PAS Vasile Grărdinaru, fost consilier al mun. Chișinău, a întrebat dacă soluția este periculoasă.

„La nivelul țărilor UE există peste 400 de instalații de incinerare a deșeurilor menajere solide, inclusiv anvelope uzate. Este important de menționat că pentru 15% de deșeuri pe care le generăm nu există altă soluție și se întâmplă în majoritatea țărilor UE”, a răspuns Coșeru.

Deputata a precizat că nu va fi permis importul anvelopelor uzate: „Cea mai periculoasă metodă de gestionare este depozitarea deșeurilor la sol. De aici trebuie să plecăm, este un mod de viață nesănătos și foarte periculos. (…) Noi vom valorifica anvelopele uzate. Să ținem cont de faptul că din 2017 nu facem nimic și trebuie să le dăm posibilitatea agenților economici, care vor veni cu diverse tehnologii, inclusiv de transformare a anvelopelor uzate în pulbere și folosirea acesteia în tehnologia de producere a asfaltului. Să le dăm posibilitatea să ne scape de deșeuri și să nu le mai depozităm la sol”.

Deputatul PAS Vladimir Bolea a menționat că prevederea respectivă nu ar fi fost votată din 2017 până în prezent, pentru că „s-ar fi vrut mită de către varii jucători politici”: „Pe toți îi doare la bască că se îmbolnăvesc oameni. Conform studiilor, toată R. Moldova se îmbolnăvește de cancer și moare din cauza subnutriției, apă potabilă de foarte proastă calitate, lipsa de canalizare și a medicinii preventive. Și acest lucru este provocat de sărăcie. (…) În Moldova nu vor fi acceptate alte directive decât cele ale UE”.

Inițiativa a fost aprobată, în prima lectură, cu 52 de voturi pentru, a deputaților PAS. Împotrivă au votat 23 de deputați ai BCS și 3 ai fracțiunii Partidului „ȘOR”. În ajun, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: