Veridica

La revenirea din Rusia, Guțul vrea discuții cu Voronin și Dodon, „Renaștere” și Șor

Bașcanul Evghenia Guțul a anunțat că intenționează să se întâlnească cu liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin, cu secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Igor Dodon, cu Ilan Șor, condamnat la 15 ani de detenție în dosarul „Frauda bancară”, dar și cu șefia partidului Renaștere. În discuție va fi pus subiectul cu privire la „cooperarea comună”. „Noi suntem interesați ca cât mai mulți găgăuzi să fie în Parlament și în Guvernul Republicii Moldova”, a menționat Guțul. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing desfășurat în dimineața de 13 martie, în cadrul căreia Guțul a făcut totalurile vizitei în Rusia.

În timpul unui briefing desfășurat la Chișinău, Guțul a declarat că în perioada următoare va avea întrevederi cu „liderii partidelor de opoziție”.

În timpul apropiat mă voi întâlni cu liderii partidelor de opoziție, cu domnul Voronin, cu domnul Dodon, cu domnul Șor și conducerea partidului Renaștere. Vom discuta despre cooperarea comună cu ei. Noi suntem interesați ca cât mai mulți găgăuzi, de-ai noștri, să fie în Parlament și în Guvernul Republicii Moldova. Găgăuzia a meritat reprezentanți demni, și cel mai important reprezentarea noastră legală în Guvern. Bașcanul în Guvern nu este capriciul cuiva”, a menționat Guțul.

Precizăm, în februarie 2024, Igor Dodon declara că este gata să se întâlnească cu Evghenia Guțul. Voi avea întâlniri cu conducerea Găgăuziei. Am avut propriul nostru candidat pentru funcția de bașcan, dar respectăm opinia și alegerea locuitorilor autonomiei. Noi, socialiștii, am apărat întotdeauna interesele găgăuzilor și sunt gata să mă întâlnesc și să comunic cu actuala conducere a regiunii, cu Evghenia Guțul, cu reprezentanții Comitetului Executiv al Găgăuziei, Adunarea Populară, dacă acest lucru va ajuta la soluționarea problemelor locuitorilor din Găgăuzia. Această regiune m-a susținut masiv de mai multe ori – peste 90% – și cred că sunt obligat să fac totul pentru a ajuta autonomia și locuitorii săi, în special în condițiile abuzului de putere al autorităților centrale față de Găgăuzia”, menționa Dodon la o emisiune TV.

***

În seara zilei de 6 martie 2024, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – susținută de oligarhul fugar Ilan Șor – a publicat o poză în care dă mâna cu președintele rus Vladimir Putin. Întrevederea a avut loc în marja Festivalului Mondial de Tineret din Soci. În discuții, guvernatoarea i s-a plâns lui Putin pe autoritățile de la Chișinău, pe care le-a acuzat că „se răzbună” pe Găgăuzia din cauza „poziției sale civice”. Potrivit lui Guțul, liderul rus i-ar fi promis că va „sprijini” autonomia găgăuză.

Evghenia Guțul este primul oficial din Republica Moldova care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după 24 februarie 2022, atunci când liderul rus a ordonat invadarea Ucrainei.

Șefa Procuraturii Anticorupție a fost întrebată dacă fotografia Evgheniei Guțul cu Vladimir Putin cade sub incidența legislației penale sau legii privind separatismul. Dragalin a menționat că nu poate răspunde la întrebare „fără a analiza toate circumstanțele”, dar a adăugat că „dacă așa sesizare va ajunge la Procuratura Generală va fi examinată într-un mod obiectiv”. Întrebată ce întreprind autoritățile în contextul vizitelor politicienilor din Moldova în Rusia, Dragalin a spus că Procuratura Anticorupție „urmărește foarte atent informația care apare în spațiul public și apreciază dacă are sau nu relevanță pentru dosarele penale”. Iar șeful Inspectoratului General al Poliției a adăugat că organele de drept dețin informații „mult mai multe decât cele care se vociferează în spațiul public” și că acestea „sunt cu parafă secretă” și nu le poate comunica.

Și Guvernul de la Chișinău a comentat vizita Evgheniei Guțul în Federația Rusă. Consilierul lui Dorin Recean a spus că autoritățile au avertizat societatea despre intențiile Rusiei și au făcut apelul spre vigilență și că „mesajele de dezbinare și plecăciuni regulate la kremlin ale reprezentanților grupării criminale șor nu servesc intereselor cetățenilor Republicii Moldova”.

***

Pe 5 martie, în cadrul unui briefing de presă, șeful Serviciului de Informație și Securitate Alexandru Musteața a declarat că Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: