stelianmuscalu.ro

La sfârșitul anului 2022, salariul mediu a crescut. Care sunt cele mai bine plătite locuri de muncă

Biroul Național de Statistică informează că în trimestrul IV 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile cu 4 și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare, a constituit 11539,1 lei față de trimestrul IV 2021, fiind în creștere în valoare nominală cu 18,1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – în descreștere cu 10,6%.

În anul 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la entitățile sus-numite a constituit 10529,1 lei, față de anul 2021, fiind în creștere, în valoare nominală, cu 15,5%, iar în termeni reali – în descreștere cu 10,3%2.

 

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul IV 2022 s-au înregistrat în activitățile:

  • informații și comunicații – 28730,4 lei;
  • activități financiare și de asigurări – 22940,9 lei;
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 16230,0 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

  • activități de cazare și alimentație publică – 7370,7 lei;
  • agricultură, silvicultură și pescuit – 7709,4 lei;
  • artă, activități de recreere și de agrement – 8312,4 lei.

Comparativ cu trimestrul IV 2021, câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

  • activități de cazare și alimentație publică – cu 28,8%;
  • informații și comunicații – cu 28,6%;
  • transport și depozitare – cu 27,7%.

Comparativ cu trimestrul III 2022, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial s-au înregistrat în activitățile:

  • învățământ – cu 15,9%;
  • sănătate și asistență socială – cu 14,8%;
  • artă, activități de recreere și de agrement – cu 14,6%;
  • administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – cu 14,2%.

Scăderi ale câștigului salarial s-au înregistrat în activitatea producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 4,5%).

În sectorul bugetar în trimestrul IV 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 9894,8 lei (cu 20,1% mai mult față de trimestrul IV 2021), iar în sectorul real – 12129,0 lei (cu 17,5% mai mult față de trimestrul IV 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul IV 2022 față de trimestrul IV 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 89,4%, astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 10,6%. Indicele câștigului salarial real în anul 2022 față de anul 2021 a fost de 89,7%2.

Numărul mediu al salariaților în trimestrul IV 2022 comparativ cu trimestrul IV 2021 a fost în ușoară scădere (cu 0,4%). Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

  • agricultură, silvicultură și pescuit – cu 9,7%;
  • construcții – cu 9,6%;
  • industria extractivă – cu 6,0%.

Cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați în trimestrul IV 2022 față de trimestrul IV 2021 s-au înregistrat în:

  • alte activități de servicii (secțiunea S din CAEM3, inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 21,1%;
  • informații și comunicații – cu 6,5%;
  • distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – cu 5,4%.

Comparativ cu trimestrul III 2022, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,2%. Cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în:

  • alte activități de servicii – cu 3,8%;
  • învățământ – cu 3,3%;
  • activități de cazare și alimentație publică – cu 3,1%.

Cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în trimestrul IV 2022 față de trimestrul III 2022 s-au înregistrat în:

  • construcții – cu 5,5%;
  • agricultură, silvicultură și pescuit – cu 5,2%;
  • industria extractivă – cu 4,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: