Bani

La sfârșitul anului 2022, salariul mediu a crescut. Care sunt cele mai bine plătite locuri de muncă

Malvina Cojocari
| 1 martie, 2023
17:04

Biroul Național de Statistică informează că în trimestrul IV 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile cu 4 și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare, a constituit 11539,1 lei față de trimestrul IV 2021, fiind în creștere în valoare nominală cu 18,1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – în descreștere cu 10,6%.

În anul 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la entitățile sus-numite a constituit 10529,1 lei, față de anul 2021, fiind în creștere, în valoare nominală, cu 15,5%, iar în termeni reali – în descreștere cu 10,3%².

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul IV 2022 s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 28730,4 lei;
activități financiare și de asigurări – 22940,9 lei;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 16230,0 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – 7370,7 lei;
agricultură, silvicultură și pescuit – 7709,4 lei;
artă, activități de recreere și de agrement – 8312,4 lei.

Comparativ cu trimestrul IV 2021, câștigul salarial a crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 28,8%;
informații și comunicații – cu 28,6%;
transport și depozitare – cu 27,7%.

Comparativ cu trimestrul III 2022, cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial s-au înregistrat în activitățile:

învățământ – cu 15,9%;
sănătate și asistență socială – cu 14,8%;
artă, activități de recreere și de agrement – cu 14,6%;
administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii – cu 14,2%.

Scăderi ale câștigului salarial s-au înregistrat în activitatea producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (cu 4,5%).

În sectorul bugetar în trimestrul IV 2022 câștigul salarial mediu lunar a constituit 9894,8 lei (cu 20,1% mai mult față de trimestrul IV 2021), iar în sectorul real – 12129,0 lei (cu 17,5% mai mult față de trimestrul IV 2021).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul IV 2022 față de trimestrul IV 2021 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 89,4%, astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 10,6%. Indicele câștigului salarial real în anul 2022 față de anul 2021 a fost de 89,7%².

Numărul mediu al salariaților în trimestrul IV 2022 comparativ cu trimestrul IV 2021 a fost în ușoară scădere (cu 0,4%). Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

agricultură, silvicultură și pescuit – cu 9,7%;
construcții – cu 9,6%;
industria extractivă – cu 6,0%.

Cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați în trimestrul IV 2022 față de trimestrul IV 2021 s-au înregistrat în:

alte activități de servicii (secțiunea S din CAEM³, inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 21,1%;
informații și comunicații – cu 6,5%;
distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – cu 5,4%.

Comparativ cu trimestrul III 2022, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,2%. Cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în:

alte activități de servicii – cu 3,8%;
învățământ – cu 3,3%;
activități de cazare și alimentație publică – cu 3,1%.

Cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în trimestrul IV 2022 față de trimestrul III 2022 s-au înregistrat în:

construcții – cu 5,5%;
agricultură, silvicultură și pescuit – cu 5,2%;
industria extractivă – cu 4,6%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

salariu mediu, trimestrul IV

Știri similare

Bani

Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin în Moldova? Salariul mediu lunar brut – aproape 16 000 lei

Viață

Salariul mediu ar putea ajunge la 25.000 de lei, în Moldova. Termenul, anunțat de ministra Muncii

Politică

Ministrul Finanțelor, despre criticile la reforma fiscală: „Există un confort mai ales la cei cu agendă politică. Eu nu voi lăsa guvernul”

Mihaela Conovali
| 27 iunie, 2026
17:39

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că proiectul politicii fiscale pentru 2027 este „o reformă care place oricui să o critice” și că „există un confort foarte mare mai ales la cei care au o agendă politică”. Oficialul a declarat că nu va părăsi guvernul dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, adăugând că „ar fi una” dacă i s-ar cere demisia din interiorul echipei. Declarațiile au fost făcute la Realitatea TV. Menționăm că, în legătură cu proiectul politicii bugetar-fiscale, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat un protest pentru 28 iunie, susținut de mai multe partide, iar un partid parlamentar a inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor.

În timpul emisiunii, oficialul a fost întrebat la ce concluzie a ajuns Ministerul Finanțelor după valul de reacții critice privind proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Principala concluzie este că înțelegem și acceptăm că sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbunătățite, dar și să nu avem compromisuri pe partea de comunicare și consultare. (…) Cred că avem deja foarte multe îmbunătățiri urmare a acestor discuții”, a comunicat ministrul pe 26 iunie.

Gavriliță a adăugat că „această reformă este nevoie, în primul rând, pentru că noi trebuie să avem un cadru care să aducă mai multă responsabilitate fiscală, dar și să creeze un mediu mai prielnic pentru dezvoltarea economică”. „Este important și poate nu s-a clarificat destul: obiectivul nu este să fie impozitați mai mult sau să piardă puterea de cumpărare oamenii săraci sau chiar și familiile obișnuite. Mecanismul țintește, într-un final, ca să putem colecta mai mult acolo unde sunt venituri mari, cheltuieli mari. Iar pentru majoritatea familiilor obișnuite, eventuale creșteri de prețuri, trebuiesc compensate cu venituri suplimentare”, a menționat el.

Întrebat dacă reforma ar putea să se transforme într-o criză politică, în contextul în care adversari ai guvernării au anunțat că trebuie organizate proteste, ministrul a răspuns: „Cred că poate, pentru că e o reformă pe cât de dificil de explicat și de înțeles, pe atât de ușor de criticat. Observ că există un confort foarte mare la foarte multă lume, mai ales la cei care au o agendă politică. Avem și cazuri în care nu neapărat cu rea intenție, dar mai există și interpretări care de fapt nu corespund realității. E o reformă care place oricui să o critice”.

La întrebarea cum va reacționa dacă valul de critici la adresa politicii fiscale va continua și vor fi voci care, în stradă sau în parlament, vor cere demisia sa, oficialul a spus că dacă i se va cere demisia din partea echipei „ar fi una”. „Eu nu voi lăsa echipa și nu voi lăsa guvernul doar pentru că îmi este dificil. Vă dați seama, o asemenea reformă nu este simplă și sunt centrul atenției și sunt dintre cei mai discutați. (…) Eu voi fi membru al echipei și îmi voi face lucrul responsabil atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi dorința de a face aceste lucruri. Dacă nu, eu cu siguranță… Am avut o viață mult mai liniștită și eventual am să am o viață mult mai liniștită atunci când nu voi mai face acest lucru”, a conchis oficialul.

***

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Pe 23 iunie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a chemat cetățenii Republicii Moldova la un protest împotriva proiectului politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care va avea loc pe 28 iunie, la ora 10:00, la Parlament, „pentru a spune „nu” politicilor care urmează să aducă dezastru și devastare economică în buzunare cetățenilor”. Partidul Socialiștilor a anunțat că susține protestul. Liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi a spus că se va alătura oricărui protest, menționând că nu-l interesează culoarea politică, dar să nu fie proteste finanțate din exterior sau de cei care vor să scape de închisoare. Între timp, și Partidul Social Democrat European, fostul PDM, și-a invitat membrii și simpatizanții la acțiunea de protest.

Mai amintim că, în legătură cu reforma fiscală, „Partidul Nostru” a anunțat pe 24 iunie inițierea unei moțiuni simple asupra activității ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, și a făcut apel către ceilalți deputați să semneze moțiunea.