parlament.md

„La vârsta asta să umbli pe dealuri, nu știu pe unde… vino acasă”: Grosu, reacție la mesajul lui Constantinov (VIDEO)

Dmitri Constantinov, ex-președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), este așteptat acasă. Nu este un argument să te acoperi cu faptul că ai o vârstă înaintată și să mai fugi în Transnistria. Declarațiile au fost făcute pe 19 februarie de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în reacție la primul mesaj public al lui Constantinov după ce a fost condamnat. Potrivit lui Grosu, ex-președintele APG „demult se pregătea să iasă” și „căuta atenția în afară”, dar nu a găsit-o.

„A furat. Ce a făcut el acolo? Că nu i-a împrumutat. I-a luat. Și să te acoperi cu faptul că ai o vârstă înaintată și să mai fugi în Transnistria nu e argument. El demult se pregătea să iasă, din câte înțelegem noi, știm noi, și căuta atenția și în altă parte. Nu a găsit atenția în altă parte și a apărut cum a apărut. Îl așteptăm acasă. (…) În afară căuta atenția și nu a găsit-o”, a spus Grosu în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Întrebat dacă există riscul ca ex-președintele APG să scape de justiție, Grosu a răspuns: „Eu nu sunt în situația de a-i recomanda, dar, la vârsta asta, fugari, să umbli pe dealuri, nu știu pe unde… vino acasă. Da, spune că ai greșit și așa mai departe”.

Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2017-2020, Dmitri Constantinov, ca director al unei societăți comerciale din Comrat, împreună cu alte persoane, a autorizat, prin abuz de serviciu, transferuri nejustificate de fonduri de la compania pe care o gestiona pe contul altei entități economice unde activa fiul lui, scrie TVR Moldova. Ar fi fost încheiate contracte fictive care au adus compania în insolvabilitate. Conform procurorilor, Constantinov a cauzat prejudicii de peste 46 milioane lei.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Pe 16 februarie, Dmitri Constantinov a făcut primele declarații publice după condamnare. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, acesta a spus că nu-și dorește să execute pedeapsa și a respins acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov a anunțat că a contestat cu apel decizia primei instanțe pe 9 februarie. „Când o dispută economică se finalizează cu 12 ani de privare de libertate pentru o persoană de 73 de ani apare o întrebare foarte mare: corespunde aceasta standardelor europene?”, a mai spus Constantinov .

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

halktoplushu.md

Președintele Adunării Populare cere urgentarea procedurilor pentru deschiderea colegiului moldo-turc din Comrat

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a vizitat pe 20 august, împreună cu mai mulți deputați locali, Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat. Ulterior, acesta a convocat o ședință cu reprezentanții instituțiilor responsabile și a cerut accelerarea procedurilor necesare pentru ca instituția să-și poată începe activitatea.

Potrivit serviciului de presă al APG, în prezent mai sunt de îndeplinit o serie de proceduri administrative și organizatorice. Printre acestea se numără obținerea actelor necesare pentru darea în exploatare a colegiului și selectarea personalului.

Ulterior, în cadrul unei ședințe de lucru, Valentin Gaidarji a discutat cu reprezentanții instituțiilor responsabile despre problemele care întârzie deschiderea colegiului și despre măsurile necesare pentru soluționarea acestora.

Președintele APG a subliniat că trebuie luate măsuri concrete pentru ca instituția să-și poată începe activitatea cât mai curând.

În aceeași zi, în cadrul unei vizite la Consulatul Turciei din Comrat, Gaidarji a declarat că deschiderea Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” este importantă pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale din Găgăuzia. El a menționat că instituția este, totodată, un exemplu de cooperare dintre Găgăuzia și Turcia.

halktoplushu.md
halktoplushu.md

Amintim că, pe 5 august, Guvernul a aprobat înființarea Colegiului moldo-turc din Comrat. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, însă, instituția ar putea începe activitatea abia în septembrie 2027, din cauza unor probleme legate de autoritățile locale.

Colegiul Industrial „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat a fost construit în perioada 2021–2024, cu sprijinul financiar al Agenției Turce pentru Cooperare și Coordonare (TİKA) și sub patronajul președintelui Turciei. Instituția nu și-a început însă activitatea nici în 2024, nici în 2025, pe fondul unor neînțelegeri între autoritățile locale și cele centrale.

Potrivit Ministerului Educației, limba principală de instruire în cadrul colegiului va fi româna. Unele discipline ar putea fi predate în limba găgăuză și în engleză. Ministerul a menționat că acest lucru este prevăzut în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Republica Moldova și Turcia.

Autoritățile Găgăuziei au criticat decizia privind limba de instruire, susținând că aceasta a fost luată „fără a ține cont de mediul lingvistic din Găgăuzia”. Totodată, autoritățile locale au reproșat că nu au fost prevăzute grupe cu predare în limba rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: