Constantinov, primul mesaj public după ce a fost condamnat: „Nu ascund – nu vreau să merg la închisoare” VIDEO

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a venit cu primele declarații publice. Într-un mesaj video publicat pe 16 februarie pe rețelele de socializare, acesta spune că nu își dorește să execute pedeapsa și respinge acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov, care este în continuare de negăsit, anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe. Ex-liderul APG cere public justiție independentă.

„Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Având în vedere starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului. (…) 46 de milioane de lei au fost acordate nu statului, nu Fisc-ului, nu Ministerului Finanțelor. Este un litigiu economic între entități private. Cu toate acestea, pedeapsa este de 12 ani de închisoare”, a declarat Constantinov.

Fostul lider al Adunării Populare a Găgăuziei, care și-a anunțat demisia cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței și care, potrivit autorităților, s-ar afla în regiunea transnistreană – teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale – spune că mesajul său nu este o cerere pentru „sprijin politic”, ci un apel la „o evaluare independentă” a cazului.

„Sunt gata să pun la dispoziția juriștilor și jurnaliștilor internaționali documentele, expertizele și materialele dosarului. Dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, atunci acest drum trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției (…) Sunt sigur că dreptatea va triumfa”, a mai declarat Constantinov.

Amintim că Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul nu este singular. În 2025, și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Conform informațiilor oferite de autorități, ambii s-ar ascunde, la rândul lor, în regiunea transnistreană.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Trump anunță tarife vamale de 10% pentru toate statele, după înfrângerea de la Curtea Supremă a SUA

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un document prin care este instituit un tarif vamal global de 10%. Liderul de la Casa Albă a făcut anunțul vineri, 20 februarie, după ce Curtea Supremă a SUA a interzis majoritatea tarifelor pe care le-a impus în 2025.

Președintele SUA a criticat magistrații Curții Supreme care i-au blocat utilizarea tarifelor vamale pe care le-a introdu anul trecut, numindu-i „o rușine pentru națiune”.

Iar la scurt timp, Trump a anunțat pe Truth Social: „Este marea mea onoare să fi semnat tocmai acum, din Biroul Oval, un Tarif Global de 10% pentru toate ţările, care va intra în vigoare aproape imediat”.

Ulterior, Casa Albă a publicat o fişă informativă explicând că Trump a semnat o proclamaţie „invocând autoritatea sa în temeiul secţiunii 122 din Legea Comerţului din 1974” pentru a impune „o taxă temporară la import”. Taxa temporară va intra în vigoare pe 24 februarie.

Canada și Mexic vor fi exceptate de la noua taxă temporară, în conformitate cu pactul comercial nord-american, a precizat Casa Albă.

Potrivit News.ro, Secțiunea 122 din Legea Comerțului din 1974 îi cere președintelui să adopte măsuri care pot include o suprataxă temporară la import, tarif, atunci când este necesar pentru a aborda „deficite mari și grave ale balanței de plăți ale Statelor Unite” sau anumite alte situații care prezintă „probleme fundamentale ale plăților internaționale”. Secțiunea 122 nu a mai fost utilizată până acum și, prin urmare, instanțele nu au avut ocazia să interpreteze formularea sa. Legea impune însă limite pentru astfel de tarife, care pot fi aplicate de președinte pentru „o perioadă care nu depășește 150 de zile” și nu pot depăși 15%.

Amintim că, pe 20 februarie, Curtea Supremă a SUA a decis că Donald Trump a încălcat legea atunci când a impus taxe vamale împotriva multor țări din lume, în 2025, folosind prevederile unei legi care poate fi aplicată doar în cazuri de urgență națională. Instanța a considerat că Trump ar fi trebuit să obțină aprobarea Congresului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: