„La vot ca la discotecă”, o nouă dezbatere marca „Europa Liberă”

De la o formalitate, așa cum era votul în perioada comunistă, până la alegerile de acum care dau electoratului șansa să-și aleagă reprezentanții, viitorul și calea pe care o va urma societatea. Discutăm despre tinerii și implicarea lor în tot ce însemnă vot, participare socială, implicare civică.

Vedem în Belarus, Rusia, Hong Kong, Myanmar cum tinerii, alături de ceilalți membri ai societății, sunt deciși să-și aleagă singuri drumul și viitorul, chiar dacă pentru asta trebuie să-și apere libertatea în confruntarea cu regimurile autoritare și dictatoriale.

„La vot ca la discotecă?” – acesta este titlul noii dezbateri din proiectul multimedia „Antinostalgia, privind spre viitor”, realizat de Radio Europa Liberă printr-un grant acordat de ambasada SUA de la Chișinău.

Dezbaterea live are loc miercuri, 17 februarie, la ora 18.00, și poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Europei Libere, pe site și pe Youtube.

Despre nevoia apărării dreptului la vot și implicarea tinerilor în schimbare îi veți auzi în interviuri pe Miron Vitușka, un tânăr de 17 ani de la Minsk arestat în primele zile ale protestelor împotriva regimului Lukașenka, dar și pe Franak Viaciorka, Consilierul președintei alese a Belarusului, Svetlana Tihanovskaia.

Invitații speciali ai discuției sunt Valeriu Sela, corespondentul Europei Libere la Washington, Kristina Cernei, profesoară din Chișinău însoțită de un grup de elevi, și Diana Filimon, președinta Forum Apulum din România.

Materialele realizate de Europa Liberă în cardul proiectului „Antinostalgia, privind spre viitor” pot fi accesate la acest link:

https://moldova.europalibera.org/z/21297.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cazul omorurilor în serie din Long Island, rezolvat: arhitectul Rex Heuermann a recunoscut că a ucis 8 femei

În Long Island, statul american New York, s-a încheiat unul dintre cele mai mediatizate și de lungă durată cazuri de crimă în serie. Rex Heuermann, în vârstă de 62 de ani, a recunoscut că a ucis opt femei între 1993 și 2010. Aceste omoruri au fost denumite „crimele din Gilgo Beach”: trupurile victimelor erau găsite în vegetația deasă de-a lungul unui drum izolat de pe coasta oceanului. Cazul a stat la baza mini-serialului documentar Netflix „Fetele dispărute”, lansat în 2025.

Istoria descoperirii victimelor

Ancheta a început în 2010, după dispariția lui Shannan Gilbert, în vârstă de 23 de ani. Înainte să dispară, femeia a sunat la serviciul de urgență 911 și a spus că „cineva o urmărește și vrea să o omoare”. În timpul căutărilor, în decembrie 2010, poliția din comitatul Suffolk a descoperit rămășițele a patru femei: Maureen Brainard-Barnes (dispărută în 2007), Megan Waterman (dispărută în vara lui 2010) și Amber Lynn Costello (dispărută în toamna lui 2010). Toate prestau servicii de prostituție, iar corpurile lor erau învelite în pânză de sac și legate.

În 2011, în aceeași zonă au fost găsite rămășițele altor șase persoane: patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. La începutul aceluiași an, în același perimetru, au mai fost descoperite rămășițele a încă șase persoane — patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. În 2025, una dintre victime a fost identificată ca fiind Tanya Jackson, ucisă în 1997, iar copilul — fiica ei, Tatiana Dykes.

Rămășițele altor trei femei au fost găsite fragmentar, inclusiv un craniu. Unele dintre aceste fragmente fuseseră descoperite anterior în alte locuri de pe Long Island. Ulterior au fost identificate Karen Vergata (dispărută în 1996), Valerie Mack (2000) și Jessica Taylor (2003). Se știe că și Vergata practica sexul comercial.

Corpul lui Shannan Gilbert a fost descoperit în decembrie 2011, într-o zonă mlăștinoasă din Oak Beach. Deși poliția a susținut inițial că ar fi fost un accident, o expertiză independentă a indicat semne de strangulare.

Rudele victimelor au criticat ani la rând activitatea poliției și pe șeful acesteia, Jim Burke, care ulterior a fost condamnat pentru infracțiuni de serviciu fără legătură cu acest caz. Situația s-a schimbat în 2022, când o echipă specială de anchetă a reluat analiza dosarului.

Principalul suspect a devenit Rex Heuermann, un arhitect din New York, care locuia în Massapequa Park.

Martorii au relatat despre un bărbat care conducea un pickup Chevrolet Avalanche și folosea telefoane de unică folosință. Apelurile erau localizate în zona Massapequa Park. Anchetatorii au început să-l monitorizeze pe Heuermann: locuia acolo, conducea un astfel de pickup, lucra ca arhitect în New York și se remarca prin statura înaltă și constituția robustă.

În ianuarie 2023, polițiștii au ridicat o cutie de pizza aruncată de Heuermann. Pe marginile de pizza rămase au fost găsite urme de ADN care au coincis cu probele prelevate de pe corpul uneia dintre victime.

Hotărârea judecătorească

Heuermann a fost arestat pe 13 iulie 2023. Inițial a negat acuzațiile, însă pe 8 aprilie 2026 a recunoscut că este vinovat de opt crime. Printre acestea se numără și uciderea Sandrei Costiglia în 1993, precum și cazul lui Karen Vergata — legături care anterior nu fuseseră stabilite în cadrul anchetei, dar au fost confirmate ulterior prin expertize ADN.

În timpul percheziției la domiciliul său au fost găsite o cantitate mare de materiale pornografice și conținut asociat cu violența, decupaje din ziare despre „crimele din Gilgo Beach”, precum și liste cu notițe precum „amprente”, „urme de roți”, „acid” și „frânghie”.

Potrivit avocatului său, Heuermann a decis să nu ducă procesul până la capăt pentru a nu amplifica suferința familiei sale și a familiilor victimelor.

El a acceptat trei condamnări pe viață și patru pedepse consecutive de câte 25 de ani, fără posibilitatea de eliberare condiționată.

apropomagazin.md

Zi de doliu național în memoria lui Gheorghe Urschi. Maia Sandu: „Lasă în urmă o țară întreagă în lacrimi”

Ziua funeraliilor umoristului Gheorghe Urschi va fi decretată zi de doliu național. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu luni, 13 aprilie, la scurt timp după ce familia maestrului a comunicat despre deces. Șefa statului a mai transmis un mesaj de condoleanțe rudelor și persoanelor care l-au apreciat pe umorist.

Republica Moldova a pierdut astăzi un mare artist – maestrul Gheorghe Urschi. Generații întregi au crescut și s-au regăsit în umorul său, în spectacolele și monologurile prin care a adus lumină și adevăr pe scenă. A făcut o țară întreagă să râdă, iar acum lasă în urmă o țară întreagă în lacrimi. (…) Spirit liber, dar profund în observațiile sale, a reușit să aducă oamenilor nu doar zâmbet, ci și speranță. Țara noastră îi rămâne recunoscătoare pentru bucuria oferită, prin talentul său, atâtor generații. (…) Condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au iubit. Dumnezeu să-l odihnească!”, a declarat șefa Maia Sandu.

Președinta a precizat că, pentru a onora memoria maestului, ziua funeraliilor va fi decretată zi de doliu național.

Gheorghe Urschi, supranumit regele umorului moldovenesc, a decedat luni, 13 aprilie, după ce în ultimele zile s-a aflat în stare gravă la spital.

***

Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. A fost actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.

Gheorghe Urschi, regele umorului moldovenesc, s-a stins din viață

Umoristul Gheorghe Urschi a decedat. Anunțul a fost făcut luni, 13 aprilie, pe Facebook, de familia sa.

Gheorghe Urschi s-a stins. După 5 422 de zile de luptă pentru viață, trupul trădător i-a eliberat sufletul. Primește-l, Doamne, în pacea și lumina ta”, a transmis familia umoristului.

Precizăm că decesul lui Gheorghe Usrchi, supranumit regele umorului moldovenesc, a survenit după ce artistul a fost internat în stare gravă la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” în data de 9 martie. Acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale.

***

Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. A fost actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național.

A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.

Magyar și Tisza câștigă alegerile parlamentare din Ungaria, Orban — înfrânt după 16 ani fără întrerupere la putere

Partidul de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, a câștigat răsunător alegerile parlamentare din Ungaria, obținând o majoritate constituțională. Rezultatul marchează sfârșitul guvernării de 16 ani a partidului naționalist Fidesz și a liderului său, prim-ministrul Viktor Orban — considerat aliatul Kremlinului în UE. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președinta Maia Sandu, au salutat victoria lui Magyar și l-au felicitat pentru rezultatele obținute în cadrul cursei electorale.

Potrivit datelor Biroului Național Electoral, circa 79% dintre ungarii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea la alegerile parlamentare — un nivel record.

După numărarea a peste 98% din voturi, rezultatele preliminare arată că Tisza obține 138 de mandate de deputat dintre cele 199 din Adunarea Națională a Ungariei. Formațiunea este urmată de Fidesz al actualului prim-ministru, Viktor Orban, împreună cu aliatul său, Partidul Popular Creștin-Democrat, care acumulează 55 de mandate de deputat. În legislativul ungar va mai accede Partidul „Patria Noastră”, care ar urma să obțină 6 mandate.

Premierul Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea încă în seara zilei de 12 aprilie, la câteva ore după închiderea secțiilor de vot. Inițial, Peter Magyar a scris pe Facebook că Orban l-a sunat pentru a-l felicita, iar la scurt timp Orban a admis public înfrângerea la o conferință în fața susținătorilor Fidesz.

Rezultatele alegerilor nu sunt încă definitive, dar sunt clare și ușor de înțeles. Rezultatul este dureros pentru noi, dar fără echivoc. Nu ni s-a oferit responsabilitatea și posibilitatea de a conduce țara. L-am felicitat deja pe câștigător”, a spus Orban.

Și Peter Magyar a vorbit în fața simpatizanților săi, anunțându-și victoria. „Împreună am venit să înlocuim sistemul lui Viktor Orban și împreună am eliberat Ungaria — ne-am recâștigat țara”, a declarat liderul Tisza.

Peter Magyar a fost felicitat de mai mulți lideri europeni. Printre primii oficiali care l-au felicitat a fost șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a transmis un mesaj la doar 17 minute după ce Orban și-a recunoscut înfrângerea. „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O țară își regăsește drumul european. Uniunea devine mai puternică”, a scris von der Leyen pe X.

Mesaje de felicitare pentru Magyar și Tisza au mai venit din partea președintelui Franței, Emanuel Macron, președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrei Italiei, Giorgia Meloni, premierul Marii Britanii, Keir Starmer și alții.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, de asemenea, un mesaj.

Felicitări lui Peter Magyar și Tisza pentru această victorie clară. Republica Moldova așteaptă cu interes accelerarea parteneriatului nostru cu Ungaria — bazat pe prietenia care ne unește popoarele — și colaborarea pentru o Europă mai puternică, mai unită și mai rezilientă”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm că alegerile parlamentare din Ungaria sunt considerate printre cele mai importante scrutine din Uniunea Europeană în 2026. Scrutinul a fost văzut drept o șansă de a pune capăt guvernării de 16 ani fără întrerupere a prim-ministrului Viktor Orban — o figură care a intrat frecvent în conflict cu instituțiile europene și a blocat în repetate rânduri decizii ale UE, în special în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina în contextul invaziei ruse.

Liderul Fidesz și-a concentrat campania electorală pe teme suveraniste și critici la adresa Uniunii Europene și Ucrainei, acuzându-și în mod repetat principalul rival, Peter Magyar, că ar fi apropiat de Bruxelles și Kiev.

De cealaltă parte, Peter Magyar, fost membru Fidesz, care a părăsit formațiunea în 2024 și a devenit liderul partidului Tisza, a acumulat popularitate prin denunțarea abuzurilor puterii. Acesta a candidat la scrutinul parlamentar pe o platformă axată pe combaterea corupției, dezvoltarea economică și îmbunătățirea nivelului de trai, pledând totodată pentru relații mai strânse cu Uniunea Europeană și eradicarea influenței ruse în Ungaria.

EPA

SUA blochează Strâmtoarea Ormuz? Anunțul lui Trump

Forțele navale americane vor impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz. Anunțul a fost făcut de președintele SUA, Donald Trump, duminică, 12 aprilie, într-o postare pe Truth Social.

Potrivit lui Trump, negocierile dintre Statele Unite ale Americii și Iran au decurs „bine”, însă nu s-a ajuns la un acord în privința „singurului subiect cu adevărat important” — programul nuclear.

Începând de acum, Marina SUA, cea mai puternică din lume, va bloca toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. La un moment dat, vom ajunge la principiul „toți pot intra, toți pot ieși”, dar Iranul a împiedicat acest lucru, sugerând că „ar putea exista mine” undeva, despre care doar ei știu. Asta este șantaj la nivel global”, a scris Trump.

El a mai precizat că a ordonat flotei să identifice și să oprească, în apele internaționale, navele care au plătit taxe Iranului pentru a traversa strâmtoarea. „Nicio navă care achită astfel de taxe ilegale nu va beneficia de trecere sigură în larg”, a declarat liderul american.

Totodată, Trump a promis că Statele Unite ale Americii vor începe operațiuni de deminare în zonă.

Iranului nu i se va permite să profite de acest act ilegal de șantaj. Ei vor bani și, mai ales, vor arme nucleare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 8 aprilie, Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu pentru două săptămâni, după șase săptămâni de conflict declanșat în urma loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Una dintre condițiile-cheie ale încetării focului a fost redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă strategică prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul la nivel global, blocată anterior regimul teocratic de la Teheran în contextul conflictului.

În prima zi a armistițiului, Iranul a permis trecerea mai multor nave, însă ulterior strâmtoarea a fost închisă din nou, pe fondul loviturilor Israelului asupra Libanului. Țara a fost atrasă în conflict după ce Hezbollah, grupare susținută de Iran, a lansat atacuri asupra Israelului.

Pe 11 aprilie, SUA și Iran au purtat negocieri la Islamabad privind încheierea conflictului militar, însă acestea au eșuat, încheindu-se fără un acord.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: