airmoldova

„Lăsați-ne să zburăm!” Air Moldova susține că s-ar urmări falimentarea companiei; declarație din numele celor 290 de angajați

Air Moldova a publicat pe 17 martie o declarație din numele celor 290 de angajați ai companiei. Reprezentanții acesteia susțin că au devenit „ținta unei campanii de denigrare”, prin care s-ar urmări falimentarea companiei. Se întâmplă după ce, în ultimele săptămâni, compania a fost nevoită să anuleze numeroase zboruri. Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) declara că anularea are loc din cauza unei aeronave intrată la mentenanță planificată și staționarea la sol a altor două aeronave care erau încadrate în rețeaua de zboruri a companiei. NM a solicitat un comentariu din partea AAC, însă nu am primit deocamdată un răspuns.

Lăsați-ne să zburăm! În contextul tuturor declarațiilor și expunerilor publice ale autorităților referitor la situația companiei Air Moldova, suntem forțați să concluzionăm că am devenit ținta unei campanii premeditate de denigrare cu scopul de a falimenta compania. (…) Asistăm la o campanie vădit orchestrată de îngenunchere în fața partenerilor externi precum și denigrarea în fața pasagerilor, a unui operator aerian NAȚIONAL, a unui AGENT ECONOMIC PRIVAT , unul dintre cei mai mari plătitori de taxe și impozite din țară (zeci de milioane de lei anual) fără a avea datorii față de bugetul de stat”, se arată în declarația Air Moldova.

Potrivit Air Moldova, compania a fost forțată să returneze temporar locatorului cele 2 aeronave din flota sa, fapt care a dus la anulările de zboruri din luna martie. Totul a început după retragerea Wizz Air de pe piața Republicii Moldova.

Locatorul a 2 aeronave a cerut imediata lor returnare. Prin această acțiune, Locatorul a încălcat toate agrementele anterioare, cu privire la restructurizarea întârzierii plăților din partea Air Moldova (acumulate în consecința pandemiei COVID-19 și a războiului din Ucraina) Deficiența de flotă a cauzat anulările de zboruri din luna martie”, precizează compania aviatică.

Air Moldova acuză AAC că ar tergiversa intenționat procesul de aprobare a zborurilor: „Din 28 noiembrie 2022, Air Moldova a înaintat cererea de aprobarea a 5 zboruri noi. Deși regulamentul prevede un termen nu mai mic de 45 zile înainte de operarea zborului, Air Moldova a solicitat autorizațiile cu peste 118 zile înainte de zbor. Până în prezent AAC nu emite autorizații de zbor pentru destinațiile solicitate”.

Compania aviatică cere autorităților să nu răspândească panică: „Rugăm autoritățile acestui stat, dacă nu sunt în stare să acorde suport cel puțin consultativ, să se abțină de la crearea panicii în rândul populației prin speculațiile lansate, care doar scad capacitatea de rezistență a companiei aeriene. (…) În numele celor peste 290 de specialiști, care sunt oameni și nu o grupare criminală, care au muncit cu dedicație ani în șir la Air Moldova, în numele cetățenilor și turiștilor țării noastre, care la ora actuală sunt aproape 70 de mii de pasageri, rugăm să opriți campania de distrugere pe care ați lansat-o împotriva noastră! Lăsați-ne să zburăm!”.

***

Menționăm că în ultima perioadă Air Moldova a anulat mai multe zboruri. Pe 6 martie, Autoritatea Aeronautică Civilă declara că anularea are loc din cauza unei aeronave intrată la mentenanță planificată și staționarea la sol a altor două aeronave care erau încadrate în rețeaua de zboruri a companiei.

Pe 10 martie, compania aeriană Air Moldova a anunțat că a contractat 3 aeronave de la companii europene pentru a opera o parte din cursele programate. Acestea vor fi puse în funcțiune, anunța compania, din 11 martie. Se menționa că o altă parte din zborurile planificate vor suferi modificări de orar. Totodată vor fi reduse frecvențele de zbor pentru anumite destinații.

Pe 15 martie, ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Lilia Dabija a declarat că la moment Air Moldova nu dispune de nici o navă operabilă din cele trei care au fost închiriate recent. Aceasta ar avea loc pentru că în cazul a două nave a fost solicitată returnarea acestora, iar una s-ar afla în procedură de mentenanță, adăugând că responsabilii de la Autoritatea Aeronautică Civilă vor solicita limitarea vânzării biletelor. De cealaltă parte, compania aeriană a respins informațiile și le-a numit „expirate și neactuale”. Air Moldova a spus că „aeronavele închiriate continuă să opereze zboruri”.

Pe 16 martie, Air Moldova a anunțat că partenerii săi sunt „la datorie” pe Aeroportul Internațional Chișinău, pregătiți pentru a opera zborurile companiei. Este vorba despre operatorii aerieni SkyUp Airlines , ETF Airways și ALK airlines.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: