imagini simbol/INSP

Lei, euro sau benzină. Patru inspectori de patrulare, reținuți CNA pentru mită de la șoferi

Patru inspectori de patrulare au ajuns în izolatorul CNA, după ce au fost documentaţi mai multe luni de ofiţerii Direcţiei generale teritoriale Sud şi procurorii anticorupţie. Poliţiştii sunt bănuiţi că ar fi pretins mită, la traseu, de la şoferii care încălcau regulile circulaţiei rutiere, se arată într-un comunicat publicat pe 16 martie.

Cei patru poliţişti din cadrul  Batalionului de patrulare „SUD” al INSP al IGP sunt cercetaţi pentru corupere pasivă, în cadrul a 5 cauze penale. În seara de 15 martie, aceștia au fost aduşi la sediul DGT Sud a CNA şi au fost reţinuţi pentru 72 de ore. Filajul ofiţerilor CNA a adus probe incontestabile pe masa procurorilor, în imagini video şi audio, care atestă pretinderea de mită de la conducătorii auto. Cazurile de corupere au avut loc în maşina de serviciu a inspectorilor de patrulare, pe mai multe trasee din Comrat, în momentul în care şoferi beţi, fără acte sau care încălcau alte reguli ale circulaţiei rutiere erau somaţi să dea mită pentru a nu fi sancţionaţi.

Potrivit materialelor celor 5 cauze, conexate într-o procedură, poliţiştii au fost surprinşi când pretindeau şi primeau diferite sume de bani, dar şi bunuri. Sumele variau de la 200 de lei la 500 de euro și erau primite sistematic, zi de zi, de către membrii echipajului de patrulare. Negocierile nu se rezumau doar la bani, fiind documentate şi două cazuri în care poliţiştii au primit, în schimbul neîntocmirii proceselor verbale, câte 20 sau 30 de litri de benzină.

Amintim că, acum o lună, alţi 7 poliţişti de la Cahul au fost reţinuţi, fiind suspectaţi de aceeaşi schemă de corupere. În prezent, aceștia sunt cercetaţi pentru abuz şi corupere pasivă.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, oamenii legii riscă până la 10 ani de puşcărie, amendă penală şi privare de dreptul de a ocupa funcţii publice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasadorul Poloniei în Moldova: Creșterea cheltuielilor pentru apărare în țările NATO va contribui la securitatea Moldovei și a Ucrainei

Decizia țărilor aliate din NATO de a crește cheltuielile de apărare ale fiecărui stat de la 2% la 5% din PIB va include și sprijin bilateral în domeniul securității și apărării pentru țările partenere ale NATO — Ucraina și Republica Moldova. Declarația a fost făcută pe 1 iulie de ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, în cadrul unui briefing privind declarația summitului NATO de la Haga, desfășurat în perioada 24–26 iunie.

Potrivit lui, majorarea bugetului pentru apărare va permite crearea forțelor și capacităților necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare ale NATO. „Cred că e simplu: nu poți face planificare fără bani. De fapt, suntem foarte bucuroși că președintele Zelenski a participat la summit. În cadrul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe, s-a discutat despre situația actuală de pe câmpul de luptă și despre nevoile Ucrainei.”

El a mai adăugat că țările NATO vor lucra la dezvoltarea industriei de apărare, iar Republica Moldova ar putea participa la acest proces.

Ambasadorul a reamintit că, în cadrul summitului, au fost asumate noi angajamente pentru investiții în apărare, astfel încât până în 2035 cheltuielile să ajungă la 5% din PIB. În declarația adoptată se menționează că contribuțiile directe pentru apărarea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi luate în calcul la estimarea cheltuielilor de apărare ale statelor.

Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Mikaela Šimáková, a subliniat că angajamentele și sprijinul politic din partea țărilor membre NATO pentru Republica Moldova rămân neschimbate. „De peste 14 ani, Moldova este un partener vechi și valoros. Colaborarea noastră are loc cu respect deplin față de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al parteneriatului nostru. Sprijinul NATO este oferit la cerere și, prin urmare, reflectă nevoile cetățenilor moldoveni”, a declarat ea.

De asemenea, reprezentanta Alianței a menționat că, în cadrul summitului recent, aliații au transmis un semnal puternic de sprijin politic pentru dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul și cursul politic extern, fără imixtiuni din afară. „Este un sprijin pentru suveranitatea, integritatea teritorială și eforturile de integrare europeană ale Moldovei. Toate acestea rămân în vigoare. Este o mare onoare pentru noi să fim partenerii Moldovei pe acest drum spre o țară mai sigură, mai rezilientă și mai prosperă”, a mai spus Šimáková.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a declarat în cadrul aceluiași briefing că obiectivul instituției este de a aprofunda și dezvolta cooperarea cu Alianța, care oferă Republicii Moldova pachete extinse de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare.

„Se acordă o atenție deosebită creșterii rezilienței. Parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova depășește cadrul strict al securității și apărării — ne concentrăm, de asemenea, pe construirea unei guvernări eficiente, în cadrul programului „Building Integrity”, care promovează integritatea personalului, a membrilor Guvernului și în sectorul de securitate și apărare”, a precizat Mija.

În ceea ce privește cheltuielile Republicii Moldova pentru apărare, secretarul de stat a menționat că, potrivit documentelor strategice, până în 2030 Guvernul ar trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. El a mai declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă izolare sau lipsă de cooperare cu alte state în domeniul apărării.

Conform declarației summitului de la Haga, ținând cont de amenințările provenite din partea Rusiei și de pericolul constant al terorismului, aliații NATO s-au angajat ca până în 2035 să investească anual 5% din PIB în nevoile esențiale de apărare și în alte cheltuieli legate de securitate.

Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB pentru a acoperi necesitățile de bază în domeniul apărării, iar până la 1,5% din PIB vor fi direcționate către protejarea infrastructurii critice, consolidarea pregătirii civile și rezilienței, stimularea inovației și întărirea bazei industriale de apărare. Dinamica și structura acestor cheltuieli vor fi revizuite în 2029, în funcție de contextul strategic și de obiectivele actualizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: