IPN

Socialiștii, protest la MAE. Dodon: „Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău înainte de campania electorală?” (VIDEO)

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a organizat pe 1 iulie un protest la Ministerul Afacerilor Externe față de Summit-ul Republica Moldova-UE care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Manifestanții s-au declarat nemulțumiți de faptul că reuniunea va avea loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare și susțin că oficialii europeni „se vor amesteca” în scrutin.

Câteva zeci de persoane au s-au adunat în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe pentru a protesta împotriva summit-ului Republica Moldova-UE, fiindcă va avea loc înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Manifestanții susțin oficialii Uniunii Europene care vor participa la reuniune vor sprijini formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS și că „se vor amesteca” în scrutin.

Ce caută Ursula von der Leyen la Chișinău acum, înainte de campania electorală? Imaginați-vă că acest lucru îl făceau alții înainte de campania electorală? Avea să urle toți. Nu, acum ei vin, o delegație întreagă, pe banii noștri, o să blocheze toate drumurile. Da cum cu neutralitatea, da cum cu suveranitatea?”, a declarat președintele PSRM, Igor Dodon, în timpul manifestației.

În cadrul protestului au răsunat și acuzații tendențioase la adresa Uniunii Europene, care au fost lansate de jurnalistul Dumitru Ciubașenco. Acesta este unul dintre liderii Platformei „Pentru Moldova”, care a fost lansată în iunie și al cărei scop declarat este unirea partidelor de opoziție în contextul parlamentarelor din toamnă.

Ciubașenco a spus că UE s-ar transforma într-un „bloc militar” – aluzie la planurile privind creșterea capacităților de apărare ale statelor membre, însă fără mențiunea că inițiativa vine în contextul invaziei dusă de Rusia în Ucraina. El a mai spus că UE ar promova o politică „rusofobă” și că ar obliga Republica Moldova să-și modernizeze infrastructura civilă pentru că în viitor ar putea fi folosită împotriva Rusiei.

Dacă înainte UE era considerată o uniune socio-economică, umanitară și culturală, în ultima vreme se transformă rapid într-o uniune politico-militară. Practic în a doua NATO în Europa. Și Republica Moldova, ca stat candidat la aderarea la UE, este obligată să urmeze lina politicii externe și de apărare comună a Uniunii Europe, inclusiv componenta sa legată de sancțiuni. Moldova, de asemenea, este obligată să se ocupe de militarizare, să reconstruiască infrastructura, obiecte cu dublă destinație, drumuri, poduri, spitale, aerodromuri, depozite, care într-un anumit moment pot fi folosite și în scopuri militare. (…) Politica oficială a UE este o direcție anti-rusească, rusofobă. Astăzi, să fii alături de UE înseamnă să fii împotriva Rusiei”, a menționat Dumitru Ciubașenco.

De asemenea, în timpul manifestației, protestatarii au desfășurat pancarte cu mesaje precum „Suveranitate, nu vasalitate”, „Noi decidem, nu străinii” și „Guvernarea PAS – corporație a intereselor străine”.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Afacerilor Externe, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că, pe 4 iulie, la Reședința de Stat, va avea loc primul summit Republica Moldova-UE. Evenimentul va fi găzduit de șefa statului, Maia Sandu, iar UE va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinția Republicii Moldova a comunicat anterior că la reuniune vor fi abordate subiecte legate de procesul de aderare, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, dezvoltarea regională și digitalizarea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dragoș Galbur

Un partid anunță că nu va avea delegați „în nicio secție de votare din țară sau din străinătate”. Motivul – o investigație

Partidul Național Moldovenesc (PNM) nu va avea membri în nicio secție de votare din țară sau străinătate. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a anunțat în seara zilei de 27 septembrie că decizia a fost luată „în urma operațiunilor serviciilor speciale ale Federației Ruse privind racolarea și infiltrarea reprezentanților partidelor în diaspora”, dar și din cauza numeroaselor cereri primite de la persoane fără legături cu partidul, care solicitau să fie delegate în secțiile de votare din străinătate.

Dragoș Galbur a declarat, în seara zilei de sâmbătă, că PNM nu va delega membri în nicio secție de votare din țară sau din străinătate.

Potrivit liderului partidului, decizia a fost luată „în urma operațiunilor desfășurate de serviciile speciale ale Federației Ruse privind racolarea și infiltrarea reprezentanților partidelor la secțiile de votare din diaspora”. „Potrivit informațiilor disponibile, Moscova a racolat persoane oferindu-le recompense între 500 și 30.000 de euro pentru anumite activități în ziua votului

Galbur a mai spus că „decizia vine inclusiv în urma faptului că, în ultima perioadă, partidul a fost contactat de un număr extrem de mare de persoane din străinătate, care au solicitat să fie delegate de partid în secțiile de votare, fără a avea vreo afiliere sau legătură cu PNM”. „Acest fapt a trezit suspiciuni și a impus adoptarea unor măsuri de securitate și precauție. Oricât de neobișnuit ar putea părea acest lucru, PNM nu își asumă responsabilitatea delegării unor persoane care ar putea compromite buna desfășurare a procesului electoral sau tulbura ordinea publică”, a scris Galbur pe Facebook.

Menționăm că, în seara zilei de 27 septembrie, publicația Ziarul de Gardă a scris că sute de reprezentanți ai unor concurenți electorali din diaspora au fost racolați din același Centru de operațiuni, fiind ademeniți cu salarii de 300–500 de euro pe zi și bonusuri de până la 30.000 de euro. Aceștia urmează să fie echipați cu camere de corp pentru a înregistra fluxul de persoane și eventualele ilegalități. Publicația a depistat și posibile implicări ale Rusiei. Concurenții vizați – CUB, AUR, NOI, Andrei Năstase și Blocul „Alternativa” – au negat implicarea în operațiune.

***

Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova se desfășoară alegeri parlamentare ordinare, în urma cărora urmează să fie aleși 101 deputați cu mandat de 4 ani. În cursă participă 23 concurenți electorali. Pentru validarea scrutinului este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegătorii înscriși în listele electorale. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: