socialistii.md

Fracțiunea PSRM critică proiectul bugetului capitalei: „Primarul a hotărât să fie împărat. Împarte banii așa cum vrea”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a declarat că proiectului bugetului municipal pentru 2025 este „anti-social” și că consultările organizate asupra lui ar fi fost superficiale. Totodată, aceasta l-a acuzat pe primarul capitalei, Ion Ceban, că prevederile documentul ar fi îndreptate spre promovarea partidului său – Mișcarea Alternativă Națională. Consilierii PSRM au solicitat includerea amendamentelor propuse de ei și consultări reale cu toate fracțiunile din CMC pentru a sprijini proiectul de buget. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 iulie, susținută de câțiva consilieri socialiști.

Acest buget, din punctul nostru de vedere, este un buget anti-social, unde nu sunt incluse compensații, care au fost cerute de către fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Ba mai mult, acest buget a fost consultat de dragul consultațiilor, adică pentru a pune o bifă. Toate amendamentele care au fost propuse de către consilierii fracțiunii Partidului Socialiștilor din CMC nu au fost luate în calcul. (…) În acest buget sunt împuterniciri suplimentare de a lua credite, în acest buget au fost băgate diferite regulamente care nu au fost consultate”, a declarat consiliera socialistă Ala Ursu-Antoci.

Totodată, fracțiunea PSRM a spus că prevederile actualului proiect al bugetului municipal pentru 2025 sunt îndreptate spre promovarea Mișcării Alternative Naționale.

Primarul nostru a hotărât să fie împărat în Chișinău și să împartă banii așa cum vrea el, din bocceluța lui, să-și facă interesele cu proiectul lui politic”, a menționat consiliera Silvia Grigore.

Astfel, consilierii socialiști au solicitat consultări reale pe marginea proiectului de buget cu toate fracțiunile și includerea amendamentelor propuse de reprezentanții PSRM în schimbul susținerii documentului.

NM a solicitat un comentariu în legătură cu acuzațiile socialiștilor de consiliera edilului capitalei, Natalia Ixari, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Anterior, și fracțiunea PAS s-a declarat nemulțumită de proiectul bugetului municipal, catalogându-l drept unul „anti-social” și „electoral”. Consilierii municipali ai formațiunii au cerut introducerea a șapte amendamente, printre care alocarea a 80 milioane lei pentru compensații la încălzire pentru 40 000 de familii cu venituri mici; alocare a 66 milioane lei pentru angajarea a 1 000 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe și stoparea creditării ilegale.

Amintim că, deși este luna iulie, Chișinăului nu are un buget aprobat. Până acum, mai multe tentative de a-l adopta au eșuat: inițial din cauza lipsei de cvorum la ședințele CMC, iar ulterior din cauza numărului insuficient de voturi acumulat de proiectul bugetului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: