Lenin va trăi? Ce se va întâmpla cu Partidul Comuniștilor după retragerea lui Voronin (ANALIZĂ)

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus timp de peste trei decenii de Vladimir Voronin, are un nou lider. Formațiunea este acum condusă de Diana Caraman, în timp ce Voronin, care a împlinit recent 85 de ani, a fost desemnat președinte de onoare. NewsMaker explică de ce fostul șef al statului a decis să se retragă tocmai acum, de ce congresul partidului a ales-o pe Caraman la conducerea PCRM și dacă aceasta va reuși să readucă formațiunea la viață.

PCRM și-a schimbat liderul pentru prima dată

Congresul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), desfășurat pe 6 iunie, a luat act de demisia lui Vladimir Voronin și a ales-o pe Diana Caraman în funcția de președinte al formațiunii. După alegerea sa, Caraman a declarat pe rețelele sociale că această zi are o semnificație aparte pentru ea. „Sunt sincer recunoscătoare fiecăruia care mi-a susținut candidatura. Aceasta nu este doar o mare onoare, ci și o responsabilitate uriașă. Astăzi, mulți oameni așteaptă schimbări, o discuție sinceră despre viitor, așteaptă o politică ce va servi poporului. Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim și mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a scris Caraman, cu promisiunea de a „continua lupta”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Voronin, care a condus neîntrerupt PCRM de la fondarea formațiunii în 1993, s-a retras din funcția de președinte al partidului. Timp de peste trei decenii, imaginea comuniștilor a fost strâns legată de cea a lui Voronin. În perioada în care a deținut funcția de președinte al Republicii Moldova, între 2001 și 2009, PCRM a concentrat întreaga putere de stat. Astfel, anii 2000 au rămas în memoria publică drept „epoca comuniștilor și a lui Voronin”. Totuși, după protestele din aprilie 2009, soldate cu violențe și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, influența PCRM și a liderului său a început însă să se erodeze treptat.

Criza PCRM

După 2009, PCRM s-a confruntat cu o scădere constantă a popularității și cu mai multe scindări interne, însă Vladimir Voronin a rămas în fruntea formațiunii. Chiar și în perioada de declin, imaginea politică a partidului a continuat să fie construită în jurul fostului președinte, fiind alimentată în mare măsură de nostalgia unei părți a electoratului față de perioada în care comuniștii se aflau la guvernare.

În 2014, comuniștii au intrat pentru ultima dată în Parlament pe cont propriu, cedând poziția de a doua cea mai mare fracțiune în favoarea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiune care, în mare parte, a preluat electoratul de stânga al PCRM. La alegerile parlamentare din 2019, partidul nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%.

Ulterior, PCRM a revenit în Parlament doar în cadrul unor alianțe electorale: în 2021, prin Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar în 2025, prin Blocul „Patriotic”.

Potrivit sondajului iData din luna mai, doar 2% dintre respondenți ar vota în prezent pentru Partidul Comuniștilor. Totodată, Vladimir Voronin nu se mai regăsește de mult timp printre politicienii cu cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.

În același timp, în interiorul formațiunii nu se contura un succesor puternic care să-i poată prelua locul. La alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, comuniștii nu au desemnat un candidat propriu și au îndemnat alegătorii să boicoteze scrutinul. Nici în 2024 partidul nu a venit cu un candidat propriu, dar l-a susținut pe Vasile Tarlev, fost prim-ministru în perioada președinției lui Voronin. Acesta a acumulat puțin peste 3% din voturi.

Ultima speranță a partidului?

Diana Caraman a devenit vizibilă pe scena politică după alegerile parlamentare din 2021, când a acces în Parlament pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Până atunci, ea activase ani la rând în cadrul PCRM. Caraman a condus organizația de tineret a partidului, „Comsomol”, și a lucrat în aparatul formațiunii. De-a lungul timpului, ea și-a exprimat în repetate rânduri respectul față de Vladimir Voronin. În 2015, Caraman a publicat inclusiv o fotografie în care apare, pe când era elevă în clasele primare, alături de Vladimir Voronin.

Vladimir Voronin și Diana Caraman, anul 2000

Odată ajunsă în Parlament, Diana Caraman a devenit un deputat foarte activ și „vocal”, ceea ce a propulsat-o rapid în prim-planul formațiunii. În 2023, ea a candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea PCRM, obținând 1,69% din voturi. Deși rezultatul a fost modest, această campanie electorală i-a permis să devină, de facto, noua „față” a partidului.

Primele indicii că ea ar putea deveni succesoarea lui Vladimir Voronin au apărut încă anul trecut. La alegerile parlamentare din 2025, Caraman a fost primul reprezentant al PCRM pe lista Blocului „Patriotic”. Prin comparație, la scrutinul din 2021, lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a fost deschisă de Vladimir Voronin. Tot mai des, Caraman apărea alături de liderii celorlalte formațiuni din Blocul Patriotic, în timp ce Voronin se retrăgea tot mai des în umbră.

După alegerile din 2025, comuniștii au format o fracțiune parlamentară separată, iar conducerea acesteia i-a revenit Dianei Caraman.

Protestele lui Șor și Caraman

În timpul scurtei, dar activei sale cariere politice publice, Diana Caraman a fost deja vizată și de acuzații privind presupuse legături cu oligarhul fugar Ilan Șor. În toamna anului 2022, partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, a organizat proteste de amploare în centrul Chișinăului, iar Caraman a participat activ la manifestații: se afla în fruntea coloanelor de protestatari și se adresa mulțimii de la microfon. În urma acestor apariții, au apărut suspiciuni privind o eventuală apropiere de gruparea lui Ilan Șor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi care să confirme implicarea sa în structurile controlate de politicianul fugar.

Misiunea dificilă a Dianei Caraman

Experții sunt de acord că Vladimir Voronin a părăsit funcția mai degrabă din motive de vârstă decât din considerente politice. Pe 25 mai, fostul președinte al Republicii Moldova a împlinit 85 de ani. „Îi era tot mai dificil să conducă partidul. Locul său de deputat în Parlament este tot mai des gol la ședințe”, a remarcat Angela Colațchi.

Alegerea Dianei Caraman în fruntea PCRM este explicată de experți și prin lipsa unei concurențe reale în interiorul formațiunii. Potrivit analistului politic Ian Lisnevschi, membrii partidului așteptau de ani buni schimbarea conducerii și o reînnoire a imaginii formațiunii, însă fiecare tentativă de reformare a fost însoțită de plecări răsunătoare din partid. Un exemplu elocvent este plecarea din PCRM, în 2011, a lui Igor Dodon, care ulterior a fondat Partidul Socialiștilor. „Cei care aveau ambiția de a conduce partidul au plecat din el. Cei care au rămas nu mai aspirau la această funcție”, a declarat Lisnevschi.

parlament.md

Principala întrebare astăzi este dacă Diana Caraman va reuși să revigoreze Partidul Comuniștilor. Experții se îndoiesc de acest lucru. „Electoratul comuniștilor, format în principal din persoane în vârstă, se reduce în mod natural. Este puțin probabil ca noua generație să găsească ideile lor atractive”, a menționat Angela Colațchi.

Ian Lisnevschi consideră că, odată cu schimbarea conducerii, PCRM a dat startul campaniei electorale. În 2028, Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale, iar în 2029 vor avea loc alegeri parlamentare. Până atunci, primul test electoral important vor fi alegerile locale din 2027, considerate esențiale pentru consolidarea oricărui partid. Potrivit analistului, fără o rețea de aleși locali și structuri puternice în teritoriu, este foarte dificil pentru o formațiune să obțină chiar și pragul minim de 5% necesar pentru accederea în Parlament.

„Caraman și-a asumat o sarcină curajoasă, dar foarte dificilă. Va trebui să meargă prin raioane și să convingă oamenii din teritoriu să candideze din partea Partidului Comuniștilor. Mă îndoiesc foarte mult că va reuși să facă un rebranding al partidului și să-i crească ratingul. Dar, desigur, timpul va arăta”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei

România promite sprijin pentru apărarea R. Moldova, după ce șapte drone au survolat țara: „Securitatea nu este opțională”

România va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea capacităților de apărare pentru a proteja cetățenii și infrastructura civilă, dă asigurări ambasadorul român la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu. Diplomatul a condamnat public încălcarea spațiului aerian al Moldovei după ce Ministerul Apărării a anunțat că șapte drone au intrat ilegal în spațiul aerian al țării pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit.

Ambasadorul României la Chișinău consideră că aceste incidente pun în pericol cetățenii Republicii Moldova și securitatea întregii regiuni. El a menționat alertele privind posibile explozii în mai multe localități, închiderea temporară a spațiului aerian și perturbarea zborurilor civile.

„Niciun cetățean nu trebuie să trăiască sub amenințarea dronelor rusești. Nimeni nu trebuie să se teamă pentru propria siguranță în casa sa, pe strada sa sau în orașul său. Iar Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru această situație. Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”, a scris Cristian-Leon Țurcanu, într-o postare pe rețele.

Diplomatul a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova și a dat asigurări că Bucureștiul va continua să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale țării noastre.

„Vom continua să susținem consolidarea rezilienței și a capacităților sale de apărare, pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii civile.Suveranitatea nu este negociabilă. Securitatea cetățenilor nu este opțională. Republica Moldova nu este singură. România îi este și îi va rămâne alături”, se mai arată în mesaj.

Amintim, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit. Zborurile ilegale au fost raportate între orele 15:45 și 18:10, în contextul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Cele cinci drone au căzut în apropierea localităților Cheltuitori, Pohorniceni, Pogrebeni, Cuhureștii de Jos și Băxani. O a șasea dronă ar fi căzut în raionul Ocnița. Cel de-al șaptelea aparat a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea orașului Leova, în timp ce se îndrepta spre frontieră, mai preciza Ministerul Apărării.

Fragmente ale unui aparat de zbor au fost găsite în seara zilei lângă Naslavcea, în raionul Ocnița, la aproximativ 50 de metri de linia frontierei cu Ucraina. Zona a fost delimitată, iar serviciile specializate au fost chemate la fața locului, a anunțat Poliția de Frontieră.

Reamintim, o dronă a fost observată și deasupra Chișinăului, în mai multe sectoare.

În urma survolărilor ilegale, spațiul aerian al țării a fost închis temporar, iar activitatea a șase puncte de trecere a frontierei cu Ucraina a fost suspendată temporar. Cinci dintre ele și-au reluat activitatea. Punctul de trecere Clocușna rămâne temporar închis, la această oră.

În prima sa reacție, președinta Maia Sandu a recunoscut că Moldova nu dispune încă de capacitățile de apărare necesare pentru a se proteja de drone. Șefa statului a spus că Moldova va continua să ceară sancționarea Rusiei, până când aceasta va fi „forțată” să oprească războiul împotriva Ucrainei, și să investească în apărarea națională cu ajutorul „țărilor-prietene”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: