Lenin va trăi? Ce se va întâmpla cu Partidul Comuniștilor după retragerea lui Voronin (ANALIZĂ)

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus timp de peste trei decenii de Vladimir Voronin, are un nou lider. Formațiunea este acum condusă de Diana Caraman, în timp ce Voronin, care a împlinit recent 85 de ani, a fost desemnat președinte de onoare. NewsMaker explică de ce fostul șef al statului a decis să se retragă tocmai acum, de ce congresul partidului a ales-o pe Caraman la conducerea PCRM și dacă aceasta va reuși să readucă formațiunea la viață.

PCRM și-a schimbat liderul pentru prima dată

Congresul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), desfășurat pe 6 iunie, a luat act de demisia lui Vladimir Voronin și a ales-o pe Diana Caraman în funcția de președinte al formațiunii. După alegerea sa, Caraman a declarat pe rețelele sociale că această zi are o semnificație aparte pentru ea. „Sunt sincer recunoscătoare fiecăruia care mi-a susținut candidatura. Aceasta nu este doar o mare onoare, ci și o responsabilitate uriașă. Astăzi, mulți oameni așteaptă schimbări, o discuție sinceră despre viitor, așteaptă o politică ce va servi poporului. Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim și mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a scris Caraman, cu promisiunea de a „continua lupta”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Vladimir Voronin, care a condus neîntrerupt PCRM de la fondarea formațiunii în 1993, s-a retras din funcția de președinte al partidului. Timp de peste trei decenii, imaginea comuniștilor a fost strâns legată de cea a lui Voronin. În perioada în care a deținut funcția de președinte al Republicii Moldova, între 2001 și 2009, PCRM a concentrat întreaga putere de stat. Astfel, anii 2000 au rămas în memoria publică drept „epoca comuniștilor și a lui Voronin”. Totuși, după protestele din aprilie 2009, soldate cu violențe și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, influența PCRM și a liderului său a început însă să se erodeze treptat.

Criza PCRM

După 2009, PCRM s-a confruntat cu o scădere constantă a popularității și cu mai multe scindări interne, însă Vladimir Voronin a rămas în fruntea formațiunii. Chiar și în perioada de declin, imaginea politică a partidului a continuat să fie construită în jurul fostului președinte, fiind alimentată în mare măsură de nostalgia unei părți a electoratului față de perioada în care comuniștii se aflau la guvernare.

În 2014, comuniștii au intrat pentru ultima dată în Parlament pe cont propriu, cedând poziția de a doua cea mai mare fracțiune în favoarea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiune care, în mare parte, a preluat electoratul de stânga al PCRM. La alegerile parlamentare din 2019, partidul nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%.

Ulterior, PCRM a revenit în Parlament doar în cadrul unor alianțe electorale: în 2021, prin Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar în 2025, prin Blocul „Patriotic”.

Potrivit sondajului iData din luna mai, doar 2% dintre respondenți ar vota în prezent pentru Partidul Comuniștilor. Totodată, Vladimir Voronin nu se mai regăsește de mult timp printre politicienii cu cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.

În același timp, în interiorul formațiunii nu se contura un succesor puternic care să-i poată prelua locul. La alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, comuniștii nu au desemnat un candidat propriu și au îndemnat alegătorii să boicoteze scrutinul. Nici în 2024 partidul nu a venit cu un candidat propriu, dar l-a susținut pe Vasile Tarlev, fost prim-ministru în perioada președinției lui Voronin. Acesta a acumulat puțin peste 3% din voturi.

Ultima speranță a partidului?

Diana Caraman a devenit vizibilă pe scena politică după alegerile parlamentare din 2021, când a acces în Parlament pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Până atunci, ea activase ani la rând în cadrul PCRM. Caraman a condus organizația de tineret a partidului, „Comsomol”, și a lucrat în aparatul formațiunii. De-a lungul timpului, ea și-a exprimat în repetate rânduri respectul față de Vladimir Voronin. În 2015, Caraman a publicat inclusiv o fotografie în care apare, pe când era elevă în clasele primare, alături de Vladimir Voronin.

Vladimir Voronin și Diana Caraman, anul 2000

Odată ajunsă în Parlament, Diana Caraman a devenit un deputat foarte activ și „vocal”, ceea ce a propulsat-o rapid în prim-planul formațiunii. În 2023, ea a candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea PCRM, obținând 1,69% din voturi. Deși rezultatul a fost modest, această campanie electorală i-a permis să devină, de facto, noua „față” a partidului.

Primele indicii că ea ar putea deveni succesoarea lui Vladimir Voronin au apărut încă anul trecut. La alegerile parlamentare din 2025, Caraman a fost primul reprezentant al PCRM pe lista Blocului „Patriotic”. Prin comparație, la scrutinul din 2021, lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a fost deschisă de Vladimir Voronin. Tot mai des, Caraman apărea alături de liderii celorlalte formațiuni din Blocul Patriotic, în timp ce Voronin se retrăgea tot mai des în umbră.

După alegerile din 2025, comuniștii au format o fracțiune parlamentară separată, iar conducerea acesteia i-a revenit Dianei Caraman.

Protestele lui Șor și Caraman

În timpul scurtei, dar activei sale cariere politice publice, Diana Caraman a fost deja vizată și de acuzații privind presupuse legături cu oligarhul fugar Ilan Șor. În toamna anului 2022, partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, a organizat proteste de amploare în centrul Chișinăului, iar Caraman a participat activ la manifestații: se afla în fruntea coloanelor de protestatari și se adresa mulțimii de la microfon. În urma acestor apariții, au apărut suspiciuni privind o eventuală apropiere de gruparea lui Ilan Șor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi care să confirme implicarea sa în structurile controlate de politicianul fugar.

Misiunea dificilă a Dianei Caraman

Experții sunt de acord că Vladimir Voronin a părăsit funcția mai degrabă din motive de vârstă decât din considerente politice. Pe 25 mai, fostul președinte al Republicii Moldova a împlinit 85 de ani. „Îi era tot mai dificil să conducă partidul. Locul său de deputat în Parlament este tot mai des gol la ședințe”, a remarcat Angela Colațchi.

Alegerea Dianei Caraman în fruntea PCRM este explicată de experți și prin lipsa unei concurențe reale în interiorul formațiunii. Potrivit analistului politic Ian Lisnevschi, membrii partidului așteptau de ani buni schimbarea conducerii și o reînnoire a imaginii formațiunii, însă fiecare tentativă de reformare a fost însoțită de plecări răsunătoare din partid. Un exemplu elocvent este plecarea din PCRM, în 2011, a lui Igor Dodon, care ulterior a fondat Partidul Socialiștilor. „Cei care aveau ambiția de a conduce partidul au plecat din el. Cei care au rămas nu mai aspirau la această funcție”, a declarat Lisnevschi.

parlament.md

Principala întrebare astăzi este dacă Diana Caraman va reuși să revigoreze Partidul Comuniștilor. Experții se îndoiesc de acest lucru. „Electoratul comuniștilor, format în principal din persoane în vârstă, se reduce în mod natural. Este puțin probabil ca noua generație să găsească ideile lor atractive”, a menționat Angela Colațchi.

Ian Lisnevschi consideră că, odată cu schimbarea conducerii, PCRM a dat startul campaniei electorale. În 2028, Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale, iar în 2029 vor avea loc alegeri parlamentare. Până atunci, primul test electoral important vor fi alegerile locale din 2027, considerate esențiale pentru consolidarea oricărui partid. Potrivit analistului, fără o rețea de aleși locali și structuri puternice în teritoriu, este foarte dificil pentru o formațiune să obțină chiar și pragul minim de 5% necesar pentru accederea în Parlament.

„Caraman și-a asumat o sarcină curajoasă, dar foarte dificilă. Va trebui să meargă prin raioane și să convingă oamenii din teritoriu să candideze din partea Partidului Comuniștilor. Mă îndoiesc foarte mult că va reuși să facă un rebranding al partidului și să-i crească ratingul. Dar, desigur, timpul va arăta”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Maia Sandu reintroduce starea de urgență, Chișinăul și Tiraspolul se vor întâlni «unu la unu», prețurile la carburanți continuă să bată recorduri

Consiliul Suprem de Securitate: stare de urgență, compensații, apărare antiaeriană

Președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Național de Securitate pentru a discuta impactul crizei energetice internaționale asupra Moldovei. În urma ședinței, Maia Sandu a anunțat că Consiliul Suprem de Securitate a recomandat declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

Maia Sandu a avertizat că «am putea rămâne fără resurse» din cauza riscurilor privind livrările de carburanți și gaze, a deficitului de energie electrică și a nivelului record de scăzut al apei din Nistru.

Câteva ore mai târziu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că astăzi Parlamentul se va reuni într-o ședință de urgență, în cadrul căreia va examina chestiunea instituirii stării de urgență în țară.

Între timp, Maia Sandu a dat asigurări că Guvernul va aloca resursele necesare pentru plata neîntreruptă a compensațiilor pe parcursul sezonului de încălzire. Ea a menționat că valoarea compensațiilor va depinde de tarife și de gradul de vulnerabilitate al gospodăriilor.


Carburanți

Iar prețurile la carburanți continuă să bată recorduri. Prețul cu amănuntul al motorinei va crește astăzi cu 41 de bani, până la 36,52 lei pentru un litru, iar cel al benzinei A-95 — cu 19 bani, până la 33,99 lei pentru un litru.


Drone în Moldova

În noaptea de 21 septembrie, spațiul aerian al Moldovei a fost din nou încălcat de o dronă, din cauza căreia în nordul țării au fost introduse restricții timp de 24 de minute. Ulterior, radarele au înregistrat survolul unei alte drone.

Potrivit Stratcom, de la începutul anului în Moldova au fost înregistrate 39 de încălcări ale spațiului aerian. Stratcom susține, totodată, că, odată cu creșterea numărului acestor cazuri, în Moldova se intensifică valul de propagandă îndreptat spre intimidarea populației, nemulțumirea față de autorități și renunțarea la calea europeană.

Președinta Maia Sandu, comentând situația privind pătrunderea dronelor în spațiul aerian, a declarat că Moldova va continua să-și consolideze apărarea antiaeriană și să atragă finanțare externă în acest scop, pentru a proteja țara de dronele rusești, care «evoluează foarte rapid».


Transnistria: alegeri, «1+1»

În Transnistria au avut loc în ajun alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei. Potrivit datelor CEC al Federației Ruse, în total au votat peste 51 de mii de transnistreni, dintre care aproape 78% și-au dat voturile pentru «Rusia Unită». Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a declarat că va răspunde Moscovei «prin măsuri diplomatice» pentru desfășurarea alegerilor în Transnistria fără acordul autorităților constituționale ale țării.

În același timp, Chișinăul și Tiraspolul au convenit să organizeze pe 24 septembrie, la Tiraspol, o întrevedere în formatul «1+1»al reprezentanților politici ai părților — vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și șeful diplomației transnistrene, Vitali Ignatiev. Negocierile vor avea loc la sediul Misiunii OSCE.


Transnistria: lipsă de personal

Autoritățile de la Tiraspol intenționează să permită întreprinderilor transnistrene cu regim de activitate continuu (pompieri, servicii de pază, instituții medicale) să majoreze timpul de muncă cu până la 20%, fără ca aceste ore să fie plătite suplimentar. Motivul este deficitul de cadre.


Alegerile din Găgăuzia

Deputatul PSRM Grigori Uzun a refuzat să candideze la funcția de bașcan al Găgăuziei. Printre motive, el a invocat noua cerință pentru candidați — cunoașterea limbii române. Totodată, el a menționat că majoritatea locuitorilor autonomiei nu cunosc limba română.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a calificat drept «anticonstituțională» introducerea unor modificări în legislația electorală, inclusiv cele privind limba, cu două săptămâni înainte de alegeri și a declarat că socialiștii vor purta consultări cu ceilalți candidați.


Pe scurt

Un automobil de serviciu al Armatei Naționale a fost implicat într-un accident rutier în orașul Otaci, raionul Ocnița. Ministerul Apărării a anunțat că șoferul ar fi fost în stare de ebrietate și că acesta a fost deja suspendat din funcție pe perioada anchetei de serviciu.

Fostul deputat Vladimir Andronachi, vizat în mai multe dosare penale, nu s-a prezentat din nou la ședința de judecată. Avocatul său a declarat că Andronachi «lucrează peste hotare».


Agenda zilei, 22 septembrie:

  • 09:00 — Ședința Guvernului;
  • 09:30 — Ședința Consiliului Superior al Magistraturii;
  • 14:30 — Ședința extraordinară a Parlamentului.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: