presedinte.md

Liderii UE, angajament pentru o aderare rapidă a Moldovei. Declarație comună după summit-ul de la Chișinău

Președinta Maia Sandu, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis o declarație comună în urma primului Summit Moldova-UE. Documentul reafirmă, între altele, angajamentul față de o avansare rapidă în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea European și reiterează solicitarea privind retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.

UE își reafirmă angajamentul ferm de a sprijini Moldova pe calea sa de reforme pentru aderarea la UE. Moldova și-a reconfirmat angajamentul și determinarea puternice și constante de a urmări acest obiectiv strategic cu o dedicare de neclintit, inclusiv prin introducerea în Constituția Republicii Moldova, în urma referendumului din 2024, a obiectivului de aderare la UE. Salutăm progresele făcute de Moldova în procesul de reformă, în pofida provocărilor semnificative cauzate de factori externi.

Extinderea reprezintă o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Ne reiterăm angajamentul de a avansa rapid în procesul de aderare a Moldovei la UE, în baza unor reforme credibile și a principiului meritelor proprii, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga”, se arată în document.

Totodată, declarația salută progresele înregistrate în procesul de reformare a justiției și domeniul securității energetice.

Reconfirmăm solidaritatea și sprijinul UE față de Moldova în combaterea amenințărilor hibride și cibernetice cauzate de Rusia și suntem pregătiți să sprijinim în continuare transformarea digitală a țării și securitatea sa cibernetică, inclusiv prin intermediul Echipelor de răspuns rapid în domeniul cibernetic”, se mai menționează în declarație.

De asemenea, în document sprijinul „ferm” și „neclintit” pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în granițele sale recunoscute la nivel internațional. „UE și Moldova împărtășesc angajamentul comun pentru o reintegrare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a țării. Solicităm retragerea tuturor forțelor militare și a munițiilor rusești din regiunea transnistreană a Moldovei. UE va continua să sprijine eforturile de reintegrare ale Moldovei și se va asigura ca parcursul european să rămână deschis și incluziv pentru toți cetățenii săi”, se arată în document.

Amintim că Summit-ul Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc la Reședința de Stat din Chișinău. În timpul reuniunii, participanții au abordat subiecte legate de procesul de aderare la UE, extinderea legăturilor economice și cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agenda summit-ului la constituit Planul de Creștere pentru Moldova – un pachet financiar de 1,9 miliarde euro, acordat de blocul comunitar.

La summit-ului, Ursula von der Leyen a anunțat despre debursarea primei tranșe de 270 milioane euro din Planul de Creștere și liberalizarea roaming-ului cu UE, începând cu 1 ianuarie 2026.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Logos Press

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: