Liderul AfD din Germania afirmă că partidul dorește relații mai strânse cu Rusia

Alice Weidel, co-președinta partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) și candidată la funcția de cancelar, a declarat că formațiunea sa își propune să stabilească „relații foarte bune” cu Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației germane Bild, în care Weidel a subliniat necesitatea unui dialog deschis și a reluării cooperării economice cu Moscova, citat de Meduza.

Potrivit jurnalistului Bild, programul electoral al AfD include măsuri ce vizează eliminarea sancțiunilor impuse Rusiei pentru a facilita comerțul liber. De asemenea, partidul susține reabilitarea conductei de gaz Nord Stream, care transporta gaz rusesc către Europa înainte de a fi avariată.

„Ne dorim relații foarte bune cu vecinii noștri europeni. Dar, în același timp, vrem relații foarte bune și cu marile puteri, inclusiv cu Rusia”, a afirmat Weidel. „Vrem să punem capăt politicii sancțiunilor, care, în primul rând, dăunează țării noastre”, a adăugat lidera AfD.

În ceea ce privește lipsa criticilor la adresa Rusiei, Weidel a explicat că aceasta se datorează dorinței partidului de a construi o relație solidă și benefică cu Moscova. „Nici Donald Trump nu critică Rusia. Cu toții trebuie să ne așezăm la masa negocierilor. Consider că aceasta este o politică serioasă”, a punctat ea.

Poziția AfD privind Rusia contrastează puternic cu cea a principalelor partide politice germane, care susțin menținerea sancțiunilor ca răspuns la agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. În același timp, retorica pro-rusă a formațiunii de extremă dreapta continuă să genereze critici atât pe plan intern, cât și internațional, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.

Anterior, miliardarul Elon Musk, mâna dreaptă a lui Donald Trump, a transmis prin live streaming discuţia sa cu şefa partidului german de extremă dreapta, AfD, folosind puterea platformei sale de social media X pentru a amplifica mesajul acesteia înainte de viitoarele alegeri naţionale şi sporind îngrijorările în întreaga Europă cu privire la faptul că cel mai bogat om al planetei încearcă să influenţeze politica altor state

AfD a fost înfiinţată în 2013 şi a evoluat constant spre dreapta. Iniţial, platforma sa s-a axat pe opoziţia faţă de salvarea membrilor din zona euro aflaţi în dificultate, însă opoziţia vehementă faţă de decizia cancelarului de atunci, Angela Merkel, de a permite intrarea unui număr mare de refugiaţi şi alţi imigranţi în 2015 a făcut din acest partid o forţă politică semnificativă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: