Lisabona: 15 morți și 23 răniți după deraierea unui funicular popular printre turiști UPDATE

Funicularul „Gloria” din Lisabona, popular printre turiști, a deraiat. Cel puțin 15 persoane au murit, iar alte 23 au fost rănite, relatează BBC.

Conform postului portughez de televiziune SIC Noticias, accidentul a avut loc la ora 18:05, ora locală. Numărul exact al persoanelor aflate în vagon în momentul deraierii nu este încă cunoscut. Martorii au declarat pentru același post că funicularul a pierdut controlul și s-a izbit „cu o forță enormă” de o clădire.

Ziarul Observador, citând pompierii, a scris că accidentul a fost cauzat de ruperea unui cablu din structura funicularului. Ultima întreținere tehnică a acestuia a avut loc în septembrie 2024.

Compania Carris, operatorul tramvaielor și funicularelor din Lisabona, a precizat că întreținerea principală a funicularului are loc o dată la patru ani, ultima dată fiind în 2022, iar anul trecut a fost efectuată o întreținere intermediară. Compania a asigurat că funicularul a fost întreținut conform regulilor și a promis că va desfășura propria anchetă, pe lângă cea realizată de poliție.

Printre cei decedați se numără și străini.

„Este o tragedie, Lisabona este în doliu, așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în orașul nostru”, a declarat primarul Lisabonei, Carlos Moedas.

Funicularul „Gloria” a fost pus în funcțiune în 1885, iar până în 1915 a fost complet electrificat. Din 2002, acesta face parte din lista monumentelor naționale ale Portugaliei. Traseul funicularului are o lungime de 265 de metri, iar panta depășește 17%. Funicularul poate transporta până la 42 de persoane. Funicularul a deraiat și în 2018, însă atunci nimeni nu a avut de suferit.

Actualizare 10.30: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat că, deocamdată, nu există informații care să indice că printre victime s-ar afla cetățeni moldoveni. De asemenea, nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară din partea cetățenilor moldoveni aflați în Portugalia.

Actualizare 11.30: Conform postului portughez de televiziune SIC Noticias, până la această oră, au fost confirmate 17 decese. 22 de persoane au fost rănite. Printre victime sunt cetățeni din cel puțin 10 țări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: