(VIDEO) „Nu este vorba despre lupta cu limba rusă“. Șefa CA jusitifică suspendarea licenței pentru cele 6 televiziuni

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, susține că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA spune că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Declarațiile au fost făcute pe 19 decembrie în cadrul unei conferințe de presă. 

„Suspendarea licenței de emisie, pe durata stării de urgență, a șase posturi de televiziune are la bază mai mulți factori cumulativi, care țin atât de respectarea codului serviciului media audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale. (…) Mai multe rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizual, dar și a ONG-urilor de media, cum ar fi CJI și API, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Implicit au fost aplicate pe parcursul acestui an mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSM cu privire la informarea corectă, cât și standartele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat tactica de manipulare prin omisiune, adică aceste posturi au ales să tacă despre război”, a informat șefa CA.

Mai mult, Liliana Vițu susține că pe parcursul acestui an, doar pentru încălcarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem următorul tablou în rândul sancțiunilor:

NTV Moldova – 22 sancțiuni

Primul în Moldova – 17 sancțiuni

RTR Moldova – 14 sancțiuni

Orhei TV – 13 sancțiuni

TV6 – 13 sancțiuni

Accent TV – 5 sancțiuni

Totodată, patru posturi din cele șase și-au schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului Audiovizualului.

„Telesistem TV SRL, fondatoarea Primul în Moldova și Accent TV, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul final fără acordul Consiliului Audiovizualului cu încălcarea articolului 25 din cod. Un control pentru încălcare similară se desfășoară acum și pe Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV”, a adăugat Liliana Vițu.

Șefa CA susține că acuzațiile Federației Ruse sunt nemotivate, întrucât printre cele sancționate se regăsesc și posturi cu programuri locale în limba română.

„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, posturile TV, ale căror licență de emisie a fost suspendată, au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV, vizate de dispoziția CSE, se regăsesc posturi cu programuri locale în limba română, prin urmare nu este vorba în nicio formă despre o luptă contra limbii ruse”, a punctat Vițu.

Amintim că membrii CSE s-au întrunit pe 16 decembrie în ședință. Seara, a fost publicată dispoziția prin care mai multe posturi TV, afiliate Partidului „ȘOR” rămân fără licență de emisie. Primul care a venit cu o reacție a fost TV6. Conducerea instituției de presă a calificat decizia drept un atac la libertatea de exprimare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: