Politică

(VIDEO) „Nu este vorba despre lupta cu limba rusă“. Șefa CA jusitifică suspendarea licenței pentru cele 6 televiziuni

Malvina Cojocari
| 19 decembrie, 2022
15:08

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, susține că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA spune că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Declarațiile au fost făcute pe 19 decembrie în cadrul unei conferințe de presă.

„Suspendarea licenței de emisie, pe durata stării de urgență, a șase posturi de televiziune are la bază mai mulți factori cumulativi, care țin atât de respectarea codului serviciului media audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale. (…) Mai multe rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizual, dar și a ONG-urilor de media, cum ar fi CJI și API, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Implicit au fost aplicate pe parcursul acestui an mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSM cu privire la informarea corectă, cât și standartele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat tactica de manipulare prin omisiune, adică aceste posturi au ales să tacă despre război”, a informat șefa CA.

Mai mult, Liliana Vițu susține că pe parcursul acestui an, doar pentru încălcarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem următorul tablou în rândul sancțiunilor:

NTV Moldova – 22 sancțiuni

Primul în Moldova – 17 sancțiuni

RTR Moldova – 14 sancțiuni

Orhei TV – 13 sancțiuni

TV6 – 13 sancțiuni

Accent TV – 5 sancțiuni

Totodată, patru posturi din cele șase și-au schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului Audiovizualului.

„Telesistem TV SRL, fondatoarea Primul în Moldova și Accent TV, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul final fără acordul Consiliului Audiovizualului cu încălcarea articolului 25 din cod. Un control pentru încălcare similară se desfășoară acum și pe Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV”, a adăugat Liliana Vițu.

Șefa CA susține că acuzațiile Federației Ruse sunt nemotivate, întrucât printre cele sancționate se regăsesc și posturi cu programuri locale în limba română.

„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, posturile TV, ale căror licență de emisie a fost suspendată, au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV, vizate de dispoziția CSE, se regăsesc posturi cu programuri locale în limba română, prin urmare nu este vorba în nicio formă despre o luptă contra limbii ruse”, a punctat Vițu.

Amintim că membrii CSE s-au întrunit pe 16 decembrie în ședință. Seara, a fost publicată dispoziția prin care mai multe posturi TV, afiliate Partidului „ȘOR” rămân fără licență de emisie. Primul care a venit cu o reacție a fost TV6. Conducerea instituției de presă a calificat decizia drept un atac la libertatea de exprimare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

licență de emisie, Liliana Vițu, sancțiuni, top

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.