Politică

(VIDEO) „Nu este vorba despre lupta cu limba rusă“. Șefa CA jusitifică suspendarea licenței pentru cele 6 televiziuni

Malvina Cojocari
| 19 decembrie, 2022
15:08

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, susține că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA spune că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Declarațiile au fost făcute pe 19 decembrie în cadrul unei conferințe de presă.

„Suspendarea licenței de emisie, pe durata stării de urgență, a șase posturi de televiziune are la bază mai mulți factori cumulativi, care țin atât de respectarea codului serviciului media audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale. (…) Mai multe rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizual, dar și a ONG-urilor de media, cum ar fi CJI și API, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Implicit au fost aplicate pe parcursul acestui an mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSM cu privire la informarea corectă, cât și standartele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat tactica de manipulare prin omisiune, adică aceste posturi au ales să tacă despre război”, a informat șefa CA.

Mai mult, Liliana Vițu susține că pe parcursul acestui an, doar pentru încălcarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem următorul tablou în rândul sancțiunilor:

NTV Moldova – 22 sancțiuni

Primul în Moldova – 17 sancțiuni

RTR Moldova – 14 sancțiuni

Orhei TV – 13 sancțiuni

TV6 – 13 sancțiuni

Accent TV – 5 sancțiuni

Totodată, patru posturi din cele șase și-au schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului Audiovizualului.

„Telesistem TV SRL, fondatoarea Primul în Moldova și Accent TV, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul final fără acordul Consiliului Audiovizualului cu încălcarea articolului 25 din cod. Un control pentru încălcare similară se desfășoară acum și pe Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV”, a adăugat Liliana Vițu.

Șefa CA susține că acuzațiile Federației Ruse sunt nemotivate, întrucât printre cele sancționate se regăsesc și posturi cu programuri locale în limba română.

„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, posturile TV, ale căror licență de emisie a fost suspendată, au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV, vizate de dispoziția CSE, se regăsesc posturi cu programuri locale în limba română, prin urmare nu este vorba în nicio formă despre o luptă contra limbii ruse”, a punctat Vițu.

Amintim că membrii CSE s-au întrunit pe 16 decembrie în ședință. Seara, a fost publicată dispoziția prin care mai multe posturi TV, afiliate Partidului „ȘOR” rămân fără licență de emisie. Primul care a venit cu o reacție a fost TV6. Conducerea instituției de presă a calificat decizia drept un atac la libertatea de exprimare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

licență de emisie, Liliana Vițu, sancțiuni, top

Știri similare

Politică

Popșoi, Dodon, Usatîi, Gherman – la sesiunea de iarnă a APCE de la Strasbourg. Maia Sandu va răspunde la întrebări

Știri

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Politică

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
10:57

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.