(VIDEO) „Nu este vorba despre lupta cu limba rusă“. Șefa CA jusitifică suspendarea licenței pentru cele 6 televiziuni

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, susține că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA spune că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Declarațiile au fost făcute pe 19 decembrie în cadrul unei conferințe de presă. 

„Suspendarea licenței de emisie, pe durata stării de urgență, a șase posturi de televiziune are la bază mai mulți factori cumulativi, care țin atât de respectarea codului serviciului media audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale. (…) Mai multe rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizual, dar și a ONG-urilor de media, cum ar fi CJI și API, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Implicit au fost aplicate pe parcursul acestui an mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSM cu privire la informarea corectă, cât și standartele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat tactica de manipulare prin omisiune, adică aceste posturi au ales să tacă despre război”, a informat șefa CA.

Mai mult, Liliana Vițu susține că pe parcursul acestui an, doar pentru încălcarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem următorul tablou în rândul sancțiunilor:

NTV Moldova – 22 sancțiuni

Primul în Moldova – 17 sancțiuni

RTR Moldova – 14 sancțiuni

Orhei TV – 13 sancțiuni

TV6 – 13 sancțiuni

Accent TV – 5 sancțiuni

Totodată, patru posturi din cele șase și-au schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului Audiovizualului.

„Telesistem TV SRL, fondatoarea Primul în Moldova și Accent TV, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul final fără acordul Consiliului Audiovizualului cu încălcarea articolului 25 din cod. Un control pentru încălcare similară se desfășoară acum și pe Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV”, a adăugat Liliana Vițu.

Șefa CA susține că acuzațiile Federației Ruse sunt nemotivate, întrucât printre cele sancționate se regăsesc și posturi cu programuri locale în limba română.

„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, posturile TV, ale căror licență de emisie a fost suspendată, au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV, vizate de dispoziția CSE, se regăsesc posturi cu programuri locale în limba română, prin urmare nu este vorba în nicio formă despre o luptă contra limbii ruse”, a punctat Vițu.

Amintim că membrii CSE s-au întrunit pe 16 decembrie în ședință. Seara, a fost publicată dispoziția prin care mai multe posturi TV, afiliate Partidului „ȘOR” rămân fără licență de emisie. Primul care a venit cu o reacție a fost TV6. Conducerea instituției de presă a calificat decizia drept un atac la libertatea de exprimare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: