(VIDEO) „Nu este vorba despre lupta cu limba rusă“. Șefa CA jusitifică suspendarea licenței pentru cele 6 televiziuni

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, susține că suspendarea licenței de emisie a celor șase posturi TV nu este o luptă contra limbii ruse. Șefa CA spune că posturile de televiziune au fost sancționate pentru încălcarea repetată a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Declarațiile au fost făcute pe 19 decembrie în cadrul unei conferințe de presă. 

„Suspendarea licenței de emisie, pe durata stării de urgență, a șase posturi de televiziune are la bază mai mulți factori cumulativi, care țin atât de respectarea codului serviciului media audiovizuale, cât și de domeniul securității naționale. (…) Mai multe rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizual, dar și a ONG-urilor de media, cum ar fi CJI și API, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului serviciului media audiovizuale. Implicit au fost aplicate pe parcursul acestui an mai multe sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile CSM cu privire la informarea corectă, cât și standartele de bază ale jurnalismului erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat tactica de manipulare prin omisiune, adică aceste posturi au ales să tacă despre război”, a informat șefa CA.

Mai mult, Liliana Vițu susține că pe parcursul acestui an, doar pentru încălcarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem următorul tablou în rândul sancțiunilor:

NTV Moldova – 22 sancțiuni

Primul în Moldova – 17 sancțiuni

RTR Moldova – 14 sancțiuni

Orhei TV – 13 sancțiuni

TV6 – 13 sancțiuni

Accent TV – 5 sancțiuni

Totodată, patru posturi din cele șase și-au schimbat proprietarul beneficiar final fără acordul Consiliului Audiovizualului.

„Telesistem TV SRL, fondatoarea Primul în Moldova și Accent TV, a fost sancționată pentru faptul că și-a schimbat proprietarul final fără acordul Consiliului Audiovizualului cu încălcarea articolului 25 din cod. Un control pentru încălcare similară se desfășoară acum și pe Media Resurse SRL, fondatoarea TV6 și Orhei TV”, a adăugat Liliana Vițu.

Șefa CA susține că acuzațiile Federației Ruse sunt nemotivate, întrucât printre cele sancționate se regăsesc și posturi cu programuri locale în limba română.

„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, posturile TV, ale căror licență de emisie a fost suspendată, au încălcat în mod constant Codul Audiovizualului și principiile informării corecte și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV, vizate de dispoziția CSE, se regăsesc posturi cu programuri locale în limba română, prin urmare nu este vorba în nicio formă despre o luptă contra limbii ruse”, a punctat Vițu.

Amintim că membrii CSE s-au întrunit pe 16 decembrie în ședință. Seara, a fost publicată dispoziția prin care mai multe posturi TV, afiliate Partidului „ȘOR” rămân fără licență de emisie. Primul care a venit cu o reacție a fost TV6. Conducerea instituției de presă a calificat decizia drept un atac la libertatea de exprimare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: