NewsMaker

La funcția de procuror general vor putea candida cetățenii care au acumulat experiență în alte țări

Persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova, însă au lucrat în afara țării, vor putea pretinde la funcții de conducere în cadrul Procuraturii Generale sau a celor specializate. Procedura de accedere în funcția de procuror general sau procuror-șef al procuraturilor specializate a fost modificată. În cadrul ședinței plenare din 24 decembrie, deputații au aprobat, un PROIECT care prevede modificări la Legea cu privire la Procuratură.

Astfel, la funcția de procuror general sau de șef al procuraturilor specializate vor putea candida persoane care au o experiență profesională de zece ani în domeniul dreptului, acumulată atât în țară, cât și peste hotare.

”Propunerea respectivă urmărește aducerea în funcțiile nominalizate a persoanelor cu adevărat independente și cu o experiență profesională recunoscută atât în interiorul țării, cât și în afara ei”, a declarat președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

De asemenea, proiectul de lege prevede instituirea unei comisii independente, formată din persoane din afara sistemului, care să fie implicată în procedura de numire a procurorului-șef din cadrul procuraturilor specializate. Această Comisie va fi constituită din cinci membri – unul desemnat de Ministerul Justiției, unul de Președintele țării și trei membri desemnați de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Așadar, potrivit procedurii Comisia specială va organiza interviuri, va verifica integritatea candidaților și va transmite lista integrală a candidaților, cu punctajul și rezultatele evaluării, către Consiliul Superior al Procurorilor. CSP la fel poate să-și facă propria evaluare a dosarelor și, respectiv, să selecteze candidatul care urmează a fi înaintat procurorului general spre numire. Astfel, CSP este în drept să selecteze orice candidat admis la concurs, chiar dacă acesta nu a fost desemnat învingătorul concursului de către Comisia specială.

Totodată, acest proiect prevede și reglementarea modalității încetării funcției de interimat a procurorului general. Respectiv, la expirarea a 12 luni de la numirea procurorului general interimar, în cazul în care nu a fost desfășurat un concurs pentru numirea unui procuror general, CSP poate propune Președintelui țării un nou candidat, pentru exercitarea interimatului funcției.

„Spre regret, nu avem în vizor un candidat anume. Dar sper că această prevedere va ajuta cetățenii din diaspora să înțeleagă că accesul la aceste funcții este acum mai facil”, a declarat deputata PAS, Olesea Stamate.

Proiectul de lege a fost susținut cu votul a 54 de deputați. Opoziția parlamentară a criticat inițiativa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: