NewsMaker

Locuințe, sanatoriu, călătorii gratuite în transportul public și indemnizații mai mari. Veteranii de război, protest la Parlament

Un grup de veterani ai războiului de pe Nistru a protestat, pe 19 septembrie, la Parlament. Manifestanții solicită introducerea mai multor înlesniri în proiectul de lege cu privire la veteranii de război. 

Câteva zeci de veterani de război s-au adunat în scuarul Parlamentului, unde au protestat. Manifestanții s-au arătat nemulțumiți față de inițiativa legislativă cu privire la veteranii de război.

În cazul în care acest proiect de lege va fi adoptat, va crește mortalitatea și sărăcia în rândul veteranilor de război. Cât de trist este să constatăm că atât proiectul de lege, cât și întrunirile în teritoriu sunt o piesă de teatru în scop electoral. (…) Oare înțelege actuala guvernare europeană cu astfel de metode și forme de promovare a proiectului de lege dezbină și mai tare și va înrăutăți cu mult mai rău situația și climatul moral-psihologic?”, a declarat un manifestant.

El a sugerat că, în cazul în care nu va da curs solicitărilor veteranilor de război, va fi organizată o acțiune de protest masivă.

Responsabilii de la Guvern nu au comentat acțiunea de protest.

Precizăm că, pe 17 septembrie, într-o conferință de presă la IPN, veteranii de război au cerut de la autorități să introducă unor înlesniri în proiectul de lege cu privire la veteranii de război, care au fost excluse. Este vorba despre călătorii gratuite cu toate mijloacele urbane de pasageri și cu transportul feroviar sau auto pe rutele suburbane, biletele de tratament balneo-sanatorial gratuite – o dată pe an pentru veteranii de război cu dizabilități și o dată la trei ani în centrele de reabilitare ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și în alte instituții de acest tip. Totodată, veteranii solicită includerea în lege a persoanelor cu dizabilități severe, care necesită ajutor permanent din partea altor persoane și au dreptul o dată pe an la însoțitor, stabilirea alocațiilor, îndemnizațiilor văduvelor de război sau membrilor familiilor acestora, în mărime de 50% din salariul minim pe țară, executarea necondiționată a hotărârilor judecătorești, privind asigurarea cu locuințe a veteranilor de război și invalizilor de război, precum și elaborarea și adoptarea planului de acțiuni „Memorie. Onoare. Respect”.

Proiectul de lege cu privire la veteranii de război a fost adoptat în prima lectură și urmează a fi examinat în a doua lectură. Documentul stipulează că prevederile inițiativei legislative vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: