Lotus prezintă noul Eletre X — hyper-SUV hibrid cu autonomie de peste 1200 km

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Dumitru Vangheli, fost șef al întreprinderii de stat MoldATSA. Decizia a fost luată pe 7 august, după ce Agenția Proprietății Publice (APP) a sesizat ANI să verifice averea și interesele acestuia.

Potrivit ANI, în perioada verificată, Vangheli și membrii familiei sale nu au dobândit sau înstrăinat bunuri imobile. În schimb, fostul șef MoldATSA a efectuat mai multe tranzacții cu automobile, inclusiv vânzarea unor mașini precum BMW 740 LI, Toyota Corolla, Land Cruiser 150, Renault Duster și Jaguar I-Pace. Documentul ANI menționează și tranzacții cu trei companii, în valoare de peste 1,7 milioane de lei în total.

ANI precizează însă că automobilele înstrăinate au fost dobândite înainte ca Vangheli să devină subiect al declarării, astfel că aceste tranzacții se află în afara perioadei de control.

„Din materialele acumulate nu rezultă indicii privind existența unor încălcări produse în perioada exercitării funcției”, se arată în decizia ANI.

În consecință, autoritatea a constatat lipsa temeiurilor rezonabile pentru inițierea controlului averii și intereselor personale.

pvr164_0 by Ana-Maria

***

Amintim că Dumitru Vangheli a fost numit în funcția de director al Î.S. „MoldATSA” în septembrie 2025, după ce a câștigat concursul organizat de Agenția Proprietății Publice. Acesta a fost demis din funcție pe 22 iunie, după ce o investigație jurnalistică a arătat că ar fi inclus în CV-ul depus la concurs informații false. Mai exact, Vangheli susținea că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a activat timp de doi ani ca pilot de linie la Air Canada, afirmații care, potrivit investigației, nu corespund realității.

Ulterior, Agenția Proprietății Publice a anunțat că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica legalitatea și autenticitatea actelor depuse de acesta la concurs. Potrivit instituției, comisia de anchetă, constituită pe 18 iunie, urma să examineze „obiectiv și multilateral circumstanțele expuse public”. În contextul scandalului, de la șefia APP și-a dat demisia Roman Cojuhari, iar deputatul PAS, Radu Marian – de la șefia Comisiei parlamentare buget și finanțe.

La rândul său, Vangheli a venit cu explicații într-o postare pe Facebook, în care a recunoscut că unele formulări din CV au avut un „caracter sumar”.

Între timp, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au efectuat mai multe percheziții la Î.S. „MoldATSA”, într-o cauză penală ce vizează presupuse fapte de corupție și abuz în serviciu. Pe 23 iulie, trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Potrivit Procuraturii Anticorupție, ancheta vizează acțiuni care s-ar fi produs în perioada 2024 – prezent. Persoanele cercetate sunt bănuite că ar fi acționat contrar obligațiilor de serviciu, în interes personal și în interesul unor terțe persoane, provocând întreprinderii prejudicii în proporții deosebit de mari.

Anterior, deputatul PAS Dinu Plîngău a declarat că Dumitru Vangheli ar fi părăsit Republica Moldova în plin scandal. Solicitat anterior pentru o reacție, Ministerul Afacerilor Interne nu a răspuns solicitării, iar Procuratura Anticorupție nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația.

Republica Moldova pilotează, în premieră, testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin. Potrivit Ministerului Sănătății, metoda este mai sensibilă decât testul Babeș-Papanicolau și permite depistarea mai timpurie a leziunilor precanceroase.

Programul-pilot a început în ianuarie 2026 și se desfășoară în zece instituții medicale din țară. La testare au participat 3 030 de femei cu vârste între 30 și 65 de ani. Dintre acestea, 1 139 au optat pentru autoprelevarea probei, o metodă introdusă pentru prima dată în Republica Moldova.

În urma testării, 184 de femei, sau 6,6%, au avut rezultat pozitiv pentru HPV. Cele depistate cu tulpinile HPV 16 sau 18 sunt direcționate la colposcopie, iar cele cu alte tulpini cu risc înalt trebuie să facă testul Babeș-Papanicolau. Femeile cu rezultat negativ vor fi invitate la următorul screening peste cinci ani.

Potrivit autorităților, testarea HPV are o sensibilitate de aproximativ 95%, față de 55% în cazul citologiei, și poate reduce presiunea asupra specialiștilor prin automatizarea analizării probelor.

Pentru continuarea pilotării, CNAM a prevăzut în 2026 un milion de lei. Autoritățile intenționează să testeze alte aproximativ 3 000 de femei, iar datele colectate vor fi folosite pentru a decide dacă testarea HPV va deveni metoda principală de screening la nivel național.