Lungu, de la „Șansa” lui Șor, acuză PAS că l-a împiedicat să iasă din Moldova și a fost citat la CNA. Reacții

Liderul Partidului „Șansă”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, Alexei Lungu s-a plâns că nu a fost lăsat să iasă din R. Moldova, după ce a fost verificat de două ori de angajații Poliției de Frontieră. La Aeroportul din Chișinău, Lungu a spus că un angajat al Centrului Național Anticorupție (CNA) i-a înmânat o citație. „Este încă o fărădelege pe care o întreprinde actuala guvernare”, a comunicat Lungu. Purtătoarea de cuvânt a CNA a confirmat pentru NewsMaker că Lungu a fost citat pentru aducerea la cunoștință a ordonanței de bănuit într-o cauză penală. La fel într-o reacție pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Adriana Vlas a calificat acuzațiile lui Lungu drept „aberații”.

„Nu am fost lăsat să ies din țară. (…) De două ori am fost verificat de angajații Poliției de Frontieră, cineva mi-a șoptit că vine CNA și azi nu voi zbura nicăieri. A venit un bărbat de la CNA, în civil, și mi-a înmânat o citație la CNA. Mi-a zis că acolo trebuie să-mi prezinte ceva. Astăzi, eu nu sunt subiect al dosarelor penale, nu este nici o decizie a instanțelor sau procurorilor… este încă o fărădelege pe care o întreprinde actuala guvernare”, a comunicat Lungu.

Solicitată de NewsMaker pentru o reacție, purtătoarea de cuvânt PAS Adriana Vlas a calificat acuzațiile lui Alexei Lungu drept „aberații”. „Justiția trebuie să își facă treaba”, a adăugat Vlas.

Purtătoarea de cuvânt a CNA Angela Starinschi a confirmat pentru NewsMaker că Alexei Lungu a fost citat. „Persoana este citată la CNA pentru aducerea la cunoștință a ordonanței de bănuit într-o cauză penală inițiată în temeiul Art. 181/1 alin.1 – finanțarea ilegală a partidelor politice”.

NewsMaker a solicitat un comentariu și de la reprezentanții Poliției de Frontieră.

Actualizare: Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Poliției de Frontieră au menționat au „acționat conform legislației în vigoare în cazul cetățeanului Alexei Lungu, căruia nu i-a fost permisă ieșirea din țară la solicitarea organelor competente”.

***

Amintim că zilele trecute, mai exact pe 25 martie, bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul – afiliată politicianului fugar Ilan Șor – a fost reținută de ofițerii de la CNA la Aeroportul din Chișinău. Aceasta intenționa să ajungă la Istanbul „pentru chestiuni de serviciu”. Cel puțin aceasta a scris canalul de Telegram „Sputnik Молдова 2.0”, iar informația a fost distribuită inclusiv de deputata Marina Tauber, membră a echipei politicianului fugar. Guțul a fost reținută, pentru 72 de ore, „într-un dosar de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații”. „În următoarele ore, procurorii urmează să pună persoana sub învinuire și să înainteze demersuri către instanța de judecată în vederea arestării preventive”, au comunicat reprezentanții CNA pe 26 martie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: