EPC Moldova

MAEIE: Vrem integrarea în UE ca țară reintegrată, dar o altă opțiune este cu acea parte a teritoriului care se află sub controlul Chișinăului

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în legătură cu declarația ministrului Nicu Popescu care a spus că Moldova poate adera la UE indiferent de situația din jurul Transnistriei. Într-un comentariu pentru NM, MAEIE a declarat că există opțiunea ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale. În eventualitatea unui astfel de scenariu, autoritățile moldovenești vor continua să caute modalități de soluționare a conflictului transnistrean și după aderarea țării la UE. 

Regiunea din stânga Nistrului este parte componentă a Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău își doresc o reglementare pașnică a conflictului transnistrean, cu menținerea parcursului european al țării. Obiectivul nostru principal este aderarea la UE ca țară reintegrată”, a declarat MAEIE pentru NM.

Totuși, Ministerul de Externe a menționat că există și scenariul în care Moldova va adera la UE fără regiunea transnistreană.

O altă opțiune ar fi aderarea la UE cu acea parte a teritoriului care se află sub controlul autorităților legale și legitime de la Chișinău, aspect evidențiat și de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, cu soluționarea ulterioară a conflictului. În marja Summit-ului Comunității Politice Europene din 1 iunie 2023, oficialul european a subliniat faptul că pentru aderarea Republicii Moldova la UE, conflictul transnistrean nu este un obstacol, menționând că anterior au mai existat situații similare.

Astfel, dacă Republica Moldova nu aderă la UE ca țară reintegrată, autoritățile de la Chișinău – împreună cu partenerii internaționali – vor căuta în continuare soluții pentru rezolvarea conflictului transnistrean, chiar și după aderarea la blocul comunitar”, a menționat instituția.

***

Precizăm că Nicu Popescu a vorbit despre integrarea Republicii Moldova în UE în pofida existenței conflictului transnistrean într-un interviu pentru Politico, publicat pe 19 septembrie.

Teritoriul care este controlat de guvernul nostru de la Chișinău poate adera la UE indiferent de ceea ce se întâmplă la estul nostru, iar asta include situația din jurul Transnistriei. Nimeni nu dorește țări divizate în interiorul UE, dar menținerea țărilor la mila manipulării geopolitice și a conflictelor separatiste ar fi chiar mai rău pentru continent, pentru UE și pentru noi”, a spus ministrul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: