Justiție

Magistrații se opun, dar PAS merge înainte. Ministra Justiției: „Hotărârile CSJ nu afectează reformele în domeniu”

Ecaterina Arvintii
| 4 august, 2023
08:31

Comisia pre-vetting urmează să reevalueze cei 21 de candidați, pe numele cărora au fost emise decizii de către CSJ. Aceste decizii nu afectează componența CSM sau a altor reforme demarate, inclusiv ce țin de Adunarea Generală a Procurorilor și de formarea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Declarațiile în acest sens au fost făcute de către ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la postul național de radio, scrie Radio Moldova.

Ministra susține că mecanismul pre-vetting este unul legal – fapt care nu poate fi contestat de nimeni, în condițiile în care legea în baza căreia acesta funcționează a fost constatată ca fiind constituțională și expertizată de către Comisia de la Veneția.

„În cazul în care cineva nu este de acord cu mecanismul aplicat, este prevăzută modalitatea de examinare și de contestare, iar candidații care au aplicat, au cunoscut legea și au fost de acord să treacă prin acest exercițiu. Nu a fost ceva obligatoriu. Chiar dacă s-a trecut exercițiul pre-vetting, aceasta nu înseamnă un drept garantat de a deveni membru al CSM și CSP, pentru că, în final, decizia aparține Adunării Generale a Procurorilor”, a spus ministra.

La rândul său, membrul CSM, Alexandru Postică, a declarat că toate argumentele expuse de către instanța de judecată urmează să fie apreciate în conformitate cu statutul Comisiei pre-vetting. El consideră că ar trebui să existe un răspuns în privința tuturor argumentelor prezentate, pentru a asigura un proces echitabil pentru fiecare.

„Eu, în calitate de membru al CSM, nu mă voi expune asupra legalității deciziei CSJ, deoarece la moment există o autosesizare a inspecției judecătorești ca urmare a informațiilor plasate în spațiul public și anume: încălcarea normelor în ceea ce privește celeritatea procedurilor. Avem două decizii prin care s-au respins contestațiile și 21 – prin care s-au admis. Vorbim inclusiv despre arogarea anumitor drepturi. Prin urmare, CSM, într-un final, se va expune dacă există sau nu vreo abatere în ceea ce privește modul de gestionare și de emitere a acestor decizii. La moment, cred că nu ar trebui să discutăm despre personalitățile acestor judecători care au emis decizia și însuși conținutul deciziei. Este o decizie irevocabilă, care urmează a fi executată”, a menționat Alexandru Postică.

În același timp, membrul CSM a îndemnat reprezentanții sistemului judecătoresc să nu lanseze comentarii, acuzații, inclusiv amenințări camuflate în privința unor membri ai CSM care au promovat procedura pre-vetting și dețin funcția legală.

„La moment, CSM este funcțional, adoptă hotărâri legale, componența este aleasă conform legii, prin urmare toate hotărârile emise de CSM sunt obligatorii, indiferent de procedurile pre-vetting”, a spus Alexandru Postică.

Postică a mai menționat că cele 21 de decizii ale CSJ se referă la reprezentanții diferitor profesii, nu doar judecători.

„Printre ei sunt și avocați, și procurori, și judecători. Aceasta este important să înțelegem pentru a nu permite manipularea opiniei publice, precum că judecătorii au decis între ei anumite soluții”, a menționat membrul CSM.

Totodată, Postică a calificat drept manipulare afirmațiile potrivit cărora această decizie a CSJ ar determina ilegalitatea comisiei pre-vetting.

„Aceste decizii reprezintă doar o etapă a unui proces care nu s-a finalizat, iar îngrijorările noastre, ca CSM, sunt să asigurăm celeritatea procedurilor. Noi suntem beneficiarii acestui proces și dorim ca el să fie finalizat, astfel încât să avem următorii cinci colegi în rândul CSM, cât mai degrabă”, a mai declarat Alexandru Postică.

Amintim că pe 1 august, Curtea Supremă a Justiție a anulat toate deciziile Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procuraturii (CSP). Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a venit cu precizări, menționând că „pornind de la principiul supremației legii în activitatea Comisiei de Pre-Vetting, CSJ a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting, atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât și celei procesuale. Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting și a dispus reevaluarea candidaților”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Decizii CSJ, justiție, Ministra Justiției, top, реформа

Știri similare

Politică

Popșoi a vorbit despre pacea în Ucraina cu emisarul lui Trump: „Moldova rămâne ferm alături de poporul ucrainean”

Viață

Noul ministru al Sănătății nu este de acord cu Ala Nemerenco: spune „nu” comasării spitalelor

Viață

„Mi se reproșează că sunt fiul tatălui meu”. Rectorul UTM, reacție la criticile legate de prelungirea mandatului

Mihaela Conovali
| 5 decembrie, 2025
11:12

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa, în contextul modificărilor propuse de Ministerul Educației, care, în rezultat, îi pot prelungi mandatul de rector. Potrivit lui Bostan, se recurge „la acest atac” din „frustrări personale sau o simplă invidie”.

„Niciodată nu am crezut că voi ajunge să mă justific în public pentru ”că sunt fiul tatălui meu”. În ultimele luni am fost ”criticat” de unii pe rețele de socializare, iar aceste ”critici” în mare parte erau cauzate de fuziunea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică sau a deciziei asumate de candida în alegerile parlamentare”, a spus rectorul UTM.

Bostan a menționat că, acum câteva zile, după anunțul Ministerului Educației cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, „aceste atacuri au fost reluate”. „De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez ”ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani”. Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului, și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți”, a adăugat rectorul UTM.

El a mai spus că, „în lipsa unei critici” a activității sale profesionale, „se insinuează perfid” că realizările sale personale sunt datorate tatălui său, care a fost rectorul universității. Totodată „se insinuează că alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțați”. „De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală”, a declarat Bostan.

În continuare, Bostan a spus că, în cei aproape 10 ani de când se află la conducere, „UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltare”. „Am reușit multe împreuna cu echipa managerială. (…) Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper că am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM”, a declarat Bostan, adăugând că, astăzi, UTM „este cea mai digitalizată universitate din țară” și, totodată, „crește numărul studenților inclusiv a celor internaționali”.

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție.

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 44 de ani contravine principiilor de democrație. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, declara Galbur.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

În reacție la critici, ministrul Dan Perciun a declarat că modificarea propusă prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în această funcție.