Mai mult decât cuvinte
MediaGhid pentru reglementarea transnistreană
Cele două maluri ale Nistrului trăiesc deja de trei decenii în spații informaționale diferite. Unele și aceleași lucruri și procese, în special cele ce țin de conflictul din anul 1992, sunt apreciate în mod diferit de presa de pe cele două maluri. În consecință, fiecare are propriul tablou „alb-negru", propriile prejudecăți, propriii eroi și antieroi, „ai noștri" și „străini".
Mass-media are un rol important în formarea opiniei publice – acesta nu este niciun secret pentru nimeni. Importanța presei, a eticii jurnalistice și a profesionalismului crește și mai mult în condițiile unui conflict sau ale unei situații postconflictuale, când cuvintele au o semnificație deosebită și pot contribui la identificarea unui numitor comun și a unor compromisuri, dar pot și să intensifice și mai mult ura și intoleranța.
Mass-media are un rol important în formarea opiniei publice – acesta nu este niciun secret pentru nimeni. Importanța presei, a eticii jurnalistice și a profesionalismului crește și mai mult în condițiile unui conflict sau ale unei situații postconflictuale, când cuvintele au o semnificație deosebită și pot contribui la identificarea unui numitor comun și a unor compromisuri, dar pot și să intensifice și mai mult ura și intoleranța.
Redactorul NewsMaker Evghenii Șolari și expertul media din Tiraspol, Nata Scurtul au elaborat un ghid pentru jurnaliștii și presa care dorește să reflecte corect și non-discriminatoriu procesul de reglementare transnistreană. Acesta este primul produs comun al jurnaliștilor de pe cele două maluri ale Nistrului și se bazează inclusiv pe practica de mai mulți ani a NewsMaker în reflectarea tematicii transnistrene.
NM publică MediaGhidul în trei limbi.
NM publică MediaGhidul în trei limbi.
Claus Neukirch
Клаус Нойкирх
Клаус Нойкирх
Șeful Misiunii OSCE în Moldova
Глава Миссии ОБСЕ В Молдове
Глава Миссии ОБСЕ В Молдове
«Misiunea OSCE în Moldova felicită comunitățile media de pe ambele maluri ale Nistrului pentru această inițiativă comună. Pentru depășirea divergențelor și crearea condițiilor de reconciliere și soluționare a conflictelor, este imperativ ca activitatea mass-media să fie axată pe reflectarea obiectivă și etică a evenimentelor, precum și pe un comportament etic în rețelele de social media. De-a lungul timpului, OSCE a subliniat rolul crucial pe care îl are mass-media în situațiile de conflict și procesele de soluționare a acestora.
O raportare obiectivă, imparțială, factologică și exigentă care oferă dreptul la exprimare tuturor părților, promovează abordări emfatice și o înțelegere reciprocă, astfel contracarând forța distructivă a discursului instigator la ură și a xenofobiei. Pentru edificarea dialogului între părți și deschiderea oamenilor de pe ambele maluri la revendicările și preocupările oamenilor care alcătuiesc «cealaltă parte» este nevoie de profesionalism.
Această publicație creează o oportunitate de a încuraja dialogul dintre mass-media și societatea civilă privind noile abordări în ceea ce privește discutarea și tratarea unui trecut dureros într-un mod care să arate o cale pentru viitor. Este un instrument pentru promovarea unei societăți tolerante și incluzive, care este o precondiție importantă în procesul de reglementare transnistreană, facilitat de Misiunea OSCE în Moldova».
O raportare obiectivă, imparțială, factologică și exigentă care oferă dreptul la exprimare tuturor părților, promovează abordări emfatice și o înțelegere reciprocă, astfel contracarând forța distructivă a discursului instigator la ură și a xenofobiei. Pentru edificarea dialogului între părți și deschiderea oamenilor de pe ambele maluri la revendicările și preocupările oamenilor care alcătuiesc «cealaltă parte» este nevoie de profesionalism.
Această publicație creează o oportunitate de a încuraja dialogul dintre mass-media și societatea civilă privind noile abordări în ceea ce privește discutarea și tratarea unui trecut dureros într-un mod care să arate o cale pentru viitor. Este un instrument pentru promovarea unei societăți tolerante și incluzive, care este o precondiție importantă în procesul de reglementare transnistreană, facilitat de Misiunea OSCE în Moldova».
«Миссия ОБСЕ в Молдове положительно оценивает совместную инициативу медиасообществ с обоих берегов Днестра. Соблюдение норм журналистcкой этики при освещении событий в СМИ или в социальных сетях – ключ к преодолению различий и верный путь к примирению и решению конфликтов. ОБСЕ давно подчеркивает важную роль, которую профессиональные СМИ играют в ситуациях конфликтов и процессах их урегулирования.
Объективная, непредвзятая, основанная на фактах журналистика, которая дает право голоса всем сторонам, вызывает эмпатию у читателей, улучшает взаимопонимание, противодействуя разрушительной силе языка ненависти и ксенофобии. Профессионализм помогает строить мосты и понимать трудности и заботы, с которыми сталкиваются люди с «другой стороны».
Эта публикация может стать первым шагом к диалогу между СМИ и гражданским обществом о том, как найти новые подходы к обсуждению болезненного прошлого и как с ним разобраться, чтобы найти путь в будущее. Это инструмент для продвижения толерантного, инклюзивного общества, являющегося важной предпосылкой для процесса приднестровского урегулирования, которому содействует Миссия ОБСЕ в Молдове».
Объективная, непредвзятая, основанная на фактах журналистика, которая дает право голоса всем сторонам, вызывает эмпатию у читателей, улучшает взаимопонимание, противодействуя разрушительной силе языка ненависти и ксенофобии. Профессионализм помогает строить мосты и понимать трудности и заботы, с которыми сталкиваются люди с «другой стороны».
Эта публикация может стать первым шагом к диалогу между СМИ и гражданским обществом о том, как найти новые подходы к обсуждению болезненного прошлого и как с ним разобраться, чтобы найти путь в будущее. Это инструмент для продвижения толерантного, инклюзивного общества, являющегося важной предпосылкой для процесса приднестровского урегулирования, которому содействует Миссия ОБСЕ в Молдове».
Ян Фельдман
председатель Совета по предупреждению и ликвидации дискриминации и обеспечению равенства
«Использование речей ненависти или, как ещё принято переводить английский термин «hate speech», — языка вражды, является одной из главных проблем современного информационного общества. Слово формирует наш взгляд на мир, и от того, какое слово мы выбираем для его описания, зависит то, каким мы его видим. Решение любой конфликтной ситуации предполагает попытку понять партнера, встать на его место, увидеть в нём реального человека. Всё это становится невозможным, если вместо человека мы видим ярлык, карикатуру, стереотип, созданный годами использования стигматизирующей терминологии в средствах массовой информации. Отказавшись от подобной терминологии, мы сделаем важный шаг на пути к взаимному принятию и диалогу. Наверное, подобному руководству следовало бы появиться ещё четверть века назад, и очень важно, что оно, пусть и с опозданием, выходит сейчас».
Stefan Wolff
Professor of International Security, University of Birmingham, England, UK
«A thoughtful and innovative civic initiative to nourish an atmosphere of trust through sensitive use of language. This impressive piece of work combines careful analysis with practical recommendations and should serve as an important confidence-building measure to further the settlement negotiation process. If applied with good intentions on both sides, it will set benchmark of good practice and is sure to become an example to follow in other post-conflict territories».
«Limbaj comun» în locul «discursului ostil»
În mai bine de un sfert de secol, ce a trecut după conflictul armat de pe Nistru, cele două maluri nu au reușit să ajungă la o înțelegere comună asupra rădăcinilor și motivelor celor întâmplate și să înceapă un dialog deschis, bazat pe încredere, despre modul de conviețuire mai departe și de identificare a unor compromisuri în interesul oamenilor care locuiesc pe cele două maluri.
Indiferent de soluția ce va fi găsită pentru subiectul transnistrean și de statutul ce va reveni Transnistriei, cele două maluri rămân conectate din punct de vedere geografic. Oamenii de aici vor convieţui, vor avea de interacționat, de comunicat, de menținut relații de prietenie, de dezvoltat economia, de crescut nivelul de bunăstare. Toate acestea necesită înțelegere și încredere reciprocă.
În viața de zi cu zi locuitorii de pe cele două maluri ale râului Nistru interacționează zilnic. Oamenii din Transnistria merg pe malul drept la studii, la lucru, pentru tratament, pentru odihnă sau călătoresc prin aeroportul de la Chișinău. Există multiple exemple când tinerii de pe malul drept merg să studieze la universitatea din Transnistria «T.G. Șevcenko», la colegiile din Tiraspol şi Bender, mulți cumpără imobile pe malul stâng al Nistrului.
Totuşi, în pofida interacţiunii strânse la nivel habitual şi uman, la alte niveluri (discursuri ale experţilor şi mijloacelor mass-media) există neînţelegeri care uneori conduc la înăsprirea retoricii neprieteneşti exprimate de ambele părţi. În loc să «lucreze asupra memoriei», este promovată şi susţinută în mod artificial obsesia bazată pe tematici sensibile conflictuale din trecut (limbă, istorie, evenimentele din anul 1992), fiind modelată «imaginea duşmanului».
Indiferent de soluția ce va fi găsită pentru subiectul transnistrean și de statutul ce va reveni Transnistriei, cele două maluri rămân conectate din punct de vedere geografic. Oamenii de aici vor convieţui, vor avea de interacționat, de comunicat, de menținut relații de prietenie, de dezvoltat economia, de crescut nivelul de bunăstare. Toate acestea necesită înțelegere și încredere reciprocă.
În viața de zi cu zi locuitorii de pe cele două maluri ale râului Nistru interacționează zilnic. Oamenii din Transnistria merg pe malul drept la studii, la lucru, pentru tratament, pentru odihnă sau călătoresc prin aeroportul de la Chișinău. Există multiple exemple când tinerii de pe malul drept merg să studieze la universitatea din Transnistria «T.G. Șevcenko», la colegiile din Tiraspol şi Bender, mulți cumpără imobile pe malul stâng al Nistrului.
Totuşi, în pofida interacţiunii strânse la nivel habitual şi uman, la alte niveluri (discursuri ale experţilor şi mijloacelor mass-media) există neînţelegeri care uneori conduc la înăsprirea retoricii neprieteneşti exprimate de ambele părţi. În loc să «lucreze asupra memoriei», este promovată şi susţinută în mod artificial obsesia bazată pe tematici sensibile conflictuale din trecut (limbă, istorie, evenimentele din anul 1992), fiind modelată «imaginea duşmanului».
Lansând intenţia de a elabora acest ghid, autorii pornesc de la ideea că mijloacele mass-media joacă un rol important în formarea percepţiilor la nivel societal. Utilizarea de către reprezentanţii presei de pe ambele maluri ale Nistrului a unui limbaj ostil şi a terminologiei stigmatizante, precum şi diseminarea stereotipurilor împiedică formarea unui spaţiu informaţional obiectiv, care să permită identificarea unor puncte tangenţiale de compromis între ambele maluri ale Nistrului.
Utilizarea unei terminologii neutre, dimpotrivă, ar putea reduce tensiunea din percepţia, atitudinea reciprocă a părţilor. Încrederea și reconcilierea se construiesc prin identificarea unui «limbaj comun» și a unor termeni neutri, reciproc acceptabili, ce ar deveni parte a unui discurs politic, economic și socialcultural pe ambele maluri.
Ghidul de față vine cu un set de recomandări unificate, adresate jurnaliștilor și comunității de experți. Acesta, posibil, poate fi de folos pentru cercetători, sociologi și pentru toți acei care se interesează de reglementarea situației de pe Nistru.
După o analiză a activității instituțiilor locale și internaționale ce se ocupă de reglementarea subiectului transnistrean, autorii proiectului au ajuns la concluzia că până acum nu a fost întreprins un efort pertinent de creare a unui astfel de produs exhaustiv ce ar viza reglementarea transnistreană.
Utilizarea unei terminologii neutre, dimpotrivă, ar putea reduce tensiunea din percepţia, atitudinea reciprocă a părţilor. Încrederea și reconcilierea se construiesc prin identificarea unui «limbaj comun» și a unor termeni neutri, reciproc acceptabili, ce ar deveni parte a unui discurs politic, economic și socialcultural pe ambele maluri.
Ghidul de față vine cu un set de recomandări unificate, adresate jurnaliștilor și comunității de experți. Acesta, posibil, poate fi de folos pentru cercetători, sociologi și pentru toți acei care se interesează de reglementarea situației de pe Nistru.
După o analiză a activității instituțiilor locale și internaționale ce se ocupă de reglementarea subiectului transnistrean, autorii proiectului au ajuns la concluzia că până acum nu a fost întreprins un efort pertinent de creare a unui astfel de produs exhaustiv ce ar viza reglementarea transnistreană.
În elaborarea ghidului, autorii s-au bazat pe următoarele principii și abordări:
Terminologia unificată și excluderea formulelor și construcțiilor stigmatizante vor permite crearea unui climat lexic și informațional benefic, cu încărcătură emotivă neutră, ce va contribui la consolidarea încrederii între cele două maluri.
Diminuarea nivelului de stigmatizare a oamenilor care locuiesc pe un teritoriu cu statut politic nedeterminat, pe de o parte, creează condiții pentru formarea unei percepții mediatice și civice mai tolerante, mai incluzive, față de identitatea oamenilor și instituțiilor de pe malul stâng. Pe de altă parte, această abordare va oferi instituțiilor media de pe malul stâng un model de reflectare neconflictuală a evenimentelor ce vizează tematica reglementării, reducând concomitent acuitatea percepţiei evenimentelor istorice de pe Nistru.
Crearea unui sistem de referință terminologic neutru formează condiții pentru o penetrare reciprocă a produselor mediatice, realizate pe cele două maluri ale Nistrului, pe baza principiilor deontologice și nediscriminatorii, prin urmare, evitându-se reacțiile de aversiune și iritare din partea locuitorilor celuilalt mal.
Creșterea nivelului de încredere și identificarea unui «limbaj comun» poate servi drept precedent pentru celelalte eforturi în vederea găsirii compromisurilor între părți pe subiecte mult mai complexe.
Autorii subliniază că terminologia recomandată în ghid:
Nu reprezintă o listă de cuvinte și expresii interzise.
Nu are intenția să limiteze dreptul mass-media de a reflecta anumite evenimente.
Nu reprezintă un apel la corectitudine politică și nu este o încercare de a implica mass-media în promovarea unei agende politice ascunse.
Terminologie tranzițională — parcursul de la conflict spre pace
Pe baza analizei comprehensive și a identificării formulelor sensibile, autorii ghidului au decis să creeze și să propună, în premieră, un cadru terminologic unic, cu recomandări în vederea asigurării unei discuţii şi reflectări corecte, nediscriminatorii a tematicii reglementării transnistrene.
Ideea este că pentru descrierea aceloraşi procese legate de reglementarea transnistreană este folosită o terminologie diferită pe ambele maluri ale Nistrului. Destul de frecvent utilizarea unui vocabular de o coloratură emoţională şi stigmatizantă nu contribuie la identificarea unor soluţii reciproc acceptabile ce vizează aspectele disputabile.
Autorii și-au propus să identifice aceste formule sensibile, ce creează și mențin stereotipurile și contribuie la creșterea neîncrederii între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. La fel, intenția este de a propune formule neutre, depolitizate, reciproc acceptabile.
Această intenţie s-a materializat în câteva etape. Astfel, autorii:
1. au făcut analiza de conținut a unei serii de articole apărute în massmedia de pe cele două maluri, cu scopul de a identifica cele mai răspândite exemple de utilizare a «discursului ostil», stereotipurilor și a limbajului discriminatoriu în adresa reprezentanților celuilalt mal.
2. au realizat sondaje și discuții de tip focus-grup cu profesioniști de pe cele două maluri ale Nistrului pe marginea limbajului utilizat, pentru a descrie relațiile dintre cele două maluri, au identificat ce formule pot fi considerate ofensatoare, discriminatorii și pot escala și fortifica animozitatea între cele două părți.
Ideea este că pentru descrierea aceloraşi procese legate de reglementarea transnistreană este folosită o terminologie diferită pe ambele maluri ale Nistrului. Destul de frecvent utilizarea unui vocabular de o coloratură emoţională şi stigmatizantă nu contribuie la identificarea unor soluţii reciproc acceptabile ce vizează aspectele disputabile.
Autorii și-au propus să identifice aceste formule sensibile, ce creează și mențin stereotipurile și contribuie la creșterea neîncrederii între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. La fel, intenția este de a propune formule neutre, depolitizate, reciproc acceptabile.
Această intenţie s-a materializat în câteva etape. Astfel, autorii:
1. au făcut analiza de conținut a unei serii de articole apărute în massmedia de pe cele două maluri, cu scopul de a identifica cele mai răspândite exemple de utilizare a «discursului ostil», stereotipurilor și a limbajului discriminatoriu în adresa reprezentanților celuilalt mal.
2. au realizat sondaje și discuții de tip focus-grup cu profesioniști de pe cele două maluri ale Nistrului pe marginea limbajului utilizat, pentru a descrie relațiile dintre cele două maluri, au identificat ce formule pot fi considerate ofensatoare, discriminatorii și pot escala și fortifica animozitatea între cele două părți.
3. sistematizând rezultatele, au propus recomandări cu privire la utilizarea terminologiei neutre (a se vedea Anexa nr. 1).
În spiritul concepţiei mecanismelor tranziționale aplicate situațiilor postconflict din diverse state și teritorii (de exemplu, «justiţia tranzițională»), autorii proiectului propun utilizarea «terminologiei tranziționale». Este o terminologie neutră, nediscriminatorie, recomandată spre folosire de către massmedia și comunitatea de experți pentru descrierea evenimentelor și proceselor legate de reglementarea situațiilor postconflict.
În vederea excluderii politizării recomandărilor propuse, autorii ghidului nu pun în discuție măsura în care definițiile și termenii folosiți pe fiecare mal al Nistrului corespund adevărului. Scopul proiectului este de а prezenta formule neutre, care în loc să îndepărteze, ar apropia cele două maluri ale Nistrului, contribuind la reconciliere și la procesul de identificare a compromisurilor și de reglementare a situației post-conflict.
Autorii proiectului, la fel, nu anticipează formula finală de reglementare. Oricare ar fi modelul de soluționare care va fi identificat întrun final, implementarea acestuia, în interesul populației de pe cele două maluri ale Nistrului, va fi legat într-un fel sau altul de consolidarea încrederii, de reconciliere, găsirea unui limbaj comun, dialog, toleranță sporită, eliminarea discursului ostil și a stereotipurilor etc.
Cu cât mai devreme se va păși pe această cale, cu atât mai eficient va fi procesul.
În spiritul concepţiei mecanismelor tranziționale aplicate situațiilor postconflict din diverse state și teritorii (de exemplu, «justiţia tranzițională»), autorii proiectului propun utilizarea «terminologiei tranziționale». Este o terminologie neutră, nediscriminatorie, recomandată spre folosire de către massmedia și comunitatea de experți pentru descrierea evenimentelor și proceselor legate de reglementarea situațiilor postconflict.
În vederea excluderii politizării recomandărilor propuse, autorii ghidului nu pun în discuție măsura în care definițiile și termenii folosiți pe fiecare mal al Nistrului corespund adevărului. Scopul proiectului este de а prezenta formule neutre, care în loc să îndepărteze, ar apropia cele două maluri ale Nistrului, contribuind la reconciliere și la procesul de identificare a compromisurilor și de reglementare a situației post-conflict.
Autorii proiectului, la fel, nu anticipează formula finală de reglementare. Oricare ar fi modelul de soluționare care va fi identificat întrun final, implementarea acestuia, în interesul populației de pe cele două maluri ale Nistrului, va fi legat într-un fel sau altul de consolidarea încrederii, de reconciliere, găsirea unui limbaj comun, dialog, toleranță sporită, eliminarea discursului ostil și a stereotipurilor etc.
Cu cât mai devreme se va păși pe această cale, cu atât mai eficient va fi procesul.
Autorii ghidului propun să nu fie utilizate în presă următoarele construcții terminologice ostile şi stigmatizante:
«Conflict»
atribuit actualului proces de negocieri și reglementării postconflict
«Ocupație»
și derivatele sale
«Așa numit»
ca parte din formule referitoare la teritoriu, populație și autoritățile de facto din Transnistria
«Agresiune»
și derivatele sale
«Neconstituțional»
și derivatele sale
«Separatism»
și derivatele sale
Autorii proiectului propun, de asemenea, eliminarea utilizării termenilor ce contribuie la promovarea și fundamentarea stereotipurilor:
Evidențierea apartenenței etnice dominante a celeilalte părți
(«ruși», «român», etc.) și derivatele sale
Stereotipizare geopolitică
Moldova «pro-română», Transnistria «pro-rusă» etc.
Stereotipizare politică cu caracter generalizator
Moldova «naționalistă», Transnistria «pro-sovietică», «nostalgică» etc.
Separarea victimelor conflictului armat din 1992 în «ai noștri» și «ai lor».
Discursul ce promovează ideea de «transnistrizare»
care înseamnă în esență consolidarea fobiei față de populația din Transnistria, precum că acești oameni reprezintă un factor de pericol, ceva străin, ostil (400 de mii «de oameni cu creierii spălați», «homo soveticus», «nostalgici», care «vor veni și vor deturna dezvoltarea Moldovei»)
Trebuie menționată prezența unei terminologii convenite între Chișinău și Tiraspol, care este utilizată pe larg în convenţiile internaţionale, acorduri, protocoale bilaterale, memorandumuri și documentele semnate în cadrul formatului de negocieri «5+2».
Mai mult decât atât, această terminologie corespunde nu doar practicii de negocieri, dar este fixată, parțial, în legislație (de exemplu, în Legea Republicii Moldova nr. 173 din 22.07.2005 «Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)») şi la nivelul tratatelor/ convenţiilor internaţionale. Potrivit acestei terminologii, Transnistria reprezintă denumirea legitimă a părţii participante la procesul de negocieri; în Transnistria funcționează un organ legislativ suprem – Sovietul Suprem, un organ executiv (guvernul regional), legea fundamentală (constituția locală), simbolica, instanţe de judecată, organe ale procuraturii, etc. Însă acest fapt nu face parte, deocamdată, din conştiinţa la nivel societal pe malul drept al Nistrului.
Astfel de așteptări nerealiste, nivelul scăzut de competență legală, lipsa deschiderii, nivelul redus de toleranță, nedorința de a găsi compromisuri, precum și fobiile reprezintă în mare parte rezultatul deformării spațiului informațional.
Mai mult decât atât, această terminologie corespunde nu doar practicii de negocieri, dar este fixată, parțial, în legislație (de exemplu, în Legea Republicii Moldova nr. 173 din 22.07.2005 «Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)») şi la nivelul tratatelor/ convenţiilor internaţionale. Potrivit acestei terminologii, Transnistria reprezintă denumirea legitimă a părţii participante la procesul de negocieri; în Transnistria funcționează un organ legislativ suprem – Sovietul Suprem, un organ executiv (guvernul regional), legea fundamentală (constituția locală), simbolica, instanţe de judecată, organe ale procuraturii, etc. Însă acest fapt nu face parte, deocamdată, din conştiinţa la nivel societal pe malul drept al Nistrului.
Astfel de așteptări nerealiste, nivelul scăzut de competență legală, lipsa deschiderii, nivelul redus de toleranță, nedorința de a găsi compromisuri, precum și fobiile reprezintă în mare parte rezultatul deformării spațiului informațional.
De menționat că, în esență, «modelul tranzițional» al terminologiei presupune o abordare care poate să nu se limiteze la pozițiile de pornire ale părților în negocieri și la cadrul legislativ al uneia dintre părți. La această etapă a legislaţiei şi a poziţiei părţilor uneori există tendinţa de a ignora realităţile curente care reprezintă totodată rezultatul unei retorici lipsite de echilibru vociferate pe ambele maluri ale Nistrului. În acest sens, «modelul tranzițional» ar trebui să devină un pas înainte, încurajând ambele părți să se concentreze pe «dezlegarea nodurilor» și decizii bazate pe compromis.
Vom menționa că utilizarea terminologiei tranziționale (de exemplu, cu referință la instituțiile administrative din Transnistria - guvern regional, parlament, etc.), în pofida sentimentului de alarmă și fobie impuse, deloc nu înseamnă recunoașterea suveranității și independenței Transnistriei.
Folosirea terminologiei tranziționale formează toleranță, deschidere și încredere din partea societății față de viitoarele compromisuri, fără de care discuțiile despre reglementarea transnistreană nu vor fi decât retorică goală și populism.
Vom menționa că utilizarea terminologiei tranziționale (de exemplu, cu referință la instituțiile administrative din Transnistria - guvern regional, parlament, etc.), în pofida sentimentului de alarmă și fobie impuse, deloc nu înseamnă recunoașterea suveranității și independenței Transnistriei.
Folosirea terminologiei tranziționale formează toleranță, deschidere și încredere din partea societății față de viitoarele compromisuri, fără de care discuțiile despre reglementarea transnistreană nu vor fi decât retorică goală și populism.
Deontologia jurnalistului în condițiile situației post-conflict
Codul deontologic al jurnalistului din Moldova conține o serie de prevederi, pe care jurnaliștii trebuie să le respecte în reflectarea evenimentelor.
Printre acestea pot fi menţionate următoarele:
Printre acestea pot fi menţionate următoarele:
1
Jurnalistul prezintă informațiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor. (p. 2.1)
2
Jurnalistul solicită opinia tuturor părților relevante pentru subiect. (p. 2.2)
3
Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice. (p. 2.5)
4
Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exercițiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală. (p. 4.15)
Trebuie de menționat că, potrivit art. 4 al Legii RM cu privire la asigurarea egalității, susținerea discriminării prin intermediul mass-media reprezintă forme grave de discriminare.
În plus, art. 20 p. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice al Adunării Generale a ONU prevede că: «Orice îndemn la ură națională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență este interzis prin lege».
În condițiile unei situații postconflict nesoluționate, chiar și acele instituții mass-media care cunosc normele deontologice, frecvent le ignoră atunci când reflectă evenimente legate de procesul de reglementare transnistreană. Acest subiect este frecvent mediatizat unilateral, cu utilizarea stereotipurilor și formulelor ostile, ofensatoare, ce îi înstrăinează pe locuitorii celor două maluri, separându-i în «ai noștri» și «ai lor».
În plus, art. 20 p. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice al Adunării Generale a ONU prevede că: «Orice îndemn la ură națională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență este interzis prin lege».
În condițiile unei situații postconflict nesoluționate, chiar și acele instituții mass-media care cunosc normele deontologice, frecvent le ignoră atunci când reflectă evenimente legate de procesul de reglementare transnistreană. Acest subiect este frecvent mediatizat unilateral, cu utilizarea stereotipurilor și formulelor ostile, ofensatoare, ce îi înstrăinează pe locuitorii celor două maluri, separându-i în «ai noștri» și «ai lor».
Aici se ascunde încă o problemă: un spațiu informațional preponderent intolerant creează în conștiința societății neîncredere și repulsie față de orice informație ce vine de pe celălalt mal. În consecință, avem un nivel foarte scăzut de penetrare reciprocă a produselor mediatice, fapt ce îi îndepărtează și mai mult pe oamenii care se află în două spații informaționale diferite.
Autorii proiectului consideră că în reflectarea evenimentelor ce vizează reglementarea situaţiei de pe Nistru, ambele părți trebuie să aplice aceleași norme deontologice unice ca și în cazul oricărui subiect de conflict, fie politic, casnic sau din domeniului afacerilor etc.
Și anume:
Autorii proiectului consideră că în reflectarea evenimentelor ce vizează reglementarea situaţiei de pe Nistru, ambele părți trebuie să aplice aceleași norme deontologice unice ca și în cazul oricărui subiect de conflict, fie politic, casnic sau din domeniului afacerilor etc.
Și anume:
1
La reflectarea evenimentelor legate de situația post-conflict pe Nistru, jurnalistul prezintă informația într-o manieră nepărtinitoare, face analiză cuprinzătoare și fact-checking, respectând principiul echidistanței și oferind diferite puncte de vedere.
2
Jurnalistul nu folosește termeni discriminatorii, ofensatori, ostili și stereotipuri ce îi separă și îi înstrăinează pe locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului.
3
Jurnalistul nu formulează concluzii neîntemeiate privind justețea uneia din părți și nu se ghidează după considerente politice, dar prezintă într-o manieră echitabilă pozițiile și oferă cuvânt fiecăreia dintre părți.
4
În reflectarea, retrospectivele și notele informative dedicate evenimentelor legate de conflictul armat din 1992 (de exemplu, cu prilejul unor ocazii comemorative), jurnalistul se ghidează după principii incluzive și umane. Cu alte cuvinte, jurnalistul indică numărul total de victime ale conflictului armat de pe ambele maluri ale Nistrului, fără a le separa în «ai noștri» și «ai lor».
5
Autorii propun jurnaliștilor și comunității de experți de pe ambele maluri ale Nistrului să se ghideze după terminologia recomandată, prezentată în Anexa nr.1 și nr. 2 în reflectarea evenimentelor legate de procesul de reglementare transnistreană și, la modul general, a actualității de pe ambele maluri.
Principiile expuse mai sus sunt prezentate drept recomandare pentru a fi incluse în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, precum și în Codul etic al jurnaliștilor din Transnistria.
Concluzie
Autorii prezentului ghid și ai recomandărilor le-au elaborat astfel încât terminologia propusă să fie cât se poate de neutră din punctul de vedere al fiecăreia dintre părți, prin urmare să poată fi folosite atât de presa de pe malul drept, cât și cea de pe malul stâng, la fel și de comunitatea de experți.
Abordarea conceptuală propusă deschide oportunitatea de a întreprinde o cercetare mai detaliată și mai aprofundată în vederea elaborării unor mecanisme și instrumente ce ar corespunde realităților și scopurilor perioadei tranziționale post-conflict, ce ar putea fi luate în considerare de către organizațiile internaționale în procesul de negocieri și mediere, atât în cazul reglementării transnistrene, cât și în cazul altor conflicte înghețate.
Anexa 1. Tabel cu terminologia utilizată și cea recomandată în vederea reflectării evenimentelor ce vizează tematica reglementării transnistrene
Notă: În primele două rubrici ale tabelului sunt prezentate exemple de formulări diferite folosite cel mai adesea în presa de pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a indica unele și aceleași lucruri, evenimente și noțiuni. Unele din ele sunt percepute pe celălalt mal al Nistrului ca fiind ostile, discriminatorii, ofensatoare și neadecvate. În cea de-a treia rubrică sunt expuse posibilele formulări neutre, acceptate reciproc pe ambele maluri.
Subliniem încă o dată faptul că autorii nu indică „corectitudinea" sau „necorectitudinea" unor sau altor definiții și nu-și pun scopul de a limita posibilitatea jurnaliștilor și a presei de a reflecta anumite evenimente. Scopul este de a propune niște formulări neutre care ar putea fi acceptate la maximum de toți și ar contribui la conciliere.
Subliniem încă o dată faptul că autorii nu indică „corectitudinea" sau „necorectitudinea" unor sau altor definiții și nu-și pun scopul de a limita posibilitatea jurnaliștilor și a presei de a reflecta anumite evenimente. Scopul este de a propune niște formulări neutre care ar putea fi acceptate la maximum de toți și ar contribui la conciliere.
Pentru a vizualiza tabelul în versiunea mobilă, faceți swipe la stânga și la dreapta
#
MediaGhid pentru reglementarea transnistreană în trei limbi în format PDF
«Общий язык» вместо «языка вражды»
За более чем четверть века, прошедшие после вооруженного противостояния на Днестре, двум берегам не удалось прийти к единому пониманию истоков и причин произошедшего и начать открытый и доверительный диалог о том, как жить дальше и находить компромиссные решения в интересах людей, живущих по обе стороны одной реки.
Независимо от того, какое решение приднестровского вопроса будет найдено и какой статус получит Приднестровье, географически два берега одной реки никуда не денутся друг от друга. Людям здесь жить, взаимодействовать, общаться, дружить, развивать экономику, повышать уровень благосостояния. А для этого необходимо понимать друг друга и доверять друг другу.
На бытовом уровне люди с двух берегов Днестра ежедневно взаимодействуют. Жители Приднестровья ездят учиться, работать, лечиться, отдыхать на правый берег, путешествуют через кишиневский аэропорт. Есть немало примеров, когда молодые люди с правого берега получают высшее образование в Приднестровском университете им Т.Г. Шевченко, колледжах Тирасполя и Бендер; многие приобретают недвижимость на левом берегу Днестра.
Однако, несмотря на тесное взаимодействие на бытовом и общечеловеческом уровне, на других уровнях (экспертного и медийного дискурса) существует недопонимание, порой ведущее к обострению недружественной риторики с обеих сторон. Вместо «работы с памятью» искусственно поддерживается зацикленность на чувствительных конфликтных сюжетах прошлого (язык, история, события 1992 года), моделируется «образ врага».
Независимо от того, какое решение приднестровского вопроса будет найдено и какой статус получит Приднестровье, географически два берега одной реки никуда не денутся друг от друга. Людям здесь жить, взаимодействовать, общаться, дружить, развивать экономику, повышать уровень благосостояния. А для этого необходимо понимать друг друга и доверять друг другу.
На бытовом уровне люди с двух берегов Днестра ежедневно взаимодействуют. Жители Приднестровья ездят учиться, работать, лечиться, отдыхать на правый берег, путешествуют через кишиневский аэропорт. Есть немало примеров, когда молодые люди с правого берега получают высшее образование в Приднестровском университете им Т.Г. Шевченко, колледжах Тирасполя и Бендер; многие приобретают недвижимость на левом берегу Днестра.
Однако, несмотря на тесное взаимодействие на бытовом и общечеловеческом уровне, на других уровнях (экспертного и медийного дискурса) существует недопонимание, порой ведущее к обострению недружественной риторики с обеих сторон. Вместо «работы с памятью» искусственно поддерживается зацикленность на чувствительных конфликтных сюжетах прошлого (язык, история, события 1992 года), моделируется «образ врага».
Предлагая идею создания МедиаГида, его авторы исходят из того, что масс-медиа играют важную роль в формировании общественного восприятия. Использование в СМИ на двух берегах Днестра языка вражды и стигматизирующей терминологии, а также распространение стереотипов — все это препятствует формированию объективного информационного пространства, которое позволяло бы найти компромиссные точки соприкосновения между берегами Днестра.
Использование нейтральной терминологии – напротив, может снизить напряжение в восприятии сторонами друг друга. Доверие и примирение начинаются с нахождения «общего языка» и нейтральной, взаимно приемлемой терминологии, которая стала бы частью политического, экономического и социально-культурного дискурса на обоих берегах.
Созданный авторами МедиаГид предлагает унифицированные рекомендации представителям журналистского сообщества. Он также может быть полезен исследователям, экспертам, социологам и всем, кто интересуется урегулированием ситуации на Днестре.
Изучив деятельность профильных местных и международных структур, занимающихся вопросом приднестровского урегулирования, авторы проекта выяснили, что сколько-нибудь серьезных попыток создать такой полноценный продукт применительно к приднестровскому урегулированию до сих пор не предпринималось.
Использование нейтральной терминологии – напротив, может снизить напряжение в восприятии сторонами друг друга. Доверие и примирение начинаются с нахождения «общего языка» и нейтральной, взаимно приемлемой терминологии, которая стала бы частью политического, экономического и социально-культурного дискурса на обоих берегах.
Созданный авторами МедиаГид предлагает унифицированные рекомендации представителям журналистского сообщества. Он также может быть полезен исследователям, экспертам, социологам и всем, кто интересуется урегулированием ситуации на Днестре.
Изучив деятельность профильных местных и международных структур, занимающихся вопросом приднестровского урегулирования, авторы проекта выяснили, что сколько-нибудь серьезных попыток создать такой полноценный продукт применительно к приднестровскому урегулированию до сих пор не предпринималось.
В работе над гидом авторы исходили из следующих принципов и подходов:
Унификация терминологии и исключение стигматизирующих формулировок и конструкций позволит создать благоприятную и эмоционально нейтральную лексическую и информационную среду и сформировать атмосферу доверия между двумя берегами.
Снижение стигматизации людей, живущих на территории с неопределенным политическим статусом, с одной стороны, создает условия для более толерантного и инклюзивного медийного и гражданского восприятия идентичности людей и институтов Левобережья. С другой — предоставит и левобережным медиа образец неконфликтного освещения событий, связанных с тематикой урегулирования, а также снизит остроту восприятия исторических событий на Днестре.
Создание нейтральной терминологической системы координат формирует условия для взаимного проникновения медийных продуктов, создаваемых на двух берегах Днестра с соблюдением деонтологических и недискриминационных норм, и, следовательно, не вызывающих отторжения и раздражения у жителей другого берега.
Повышение доверия и нахождение «общего языка» может послужить прецедентом для других шагов навстречу и положить начало для поиска сторонами компромиссов в более сложных вопросах.
Авторы особо подчеркивают, что предлагаемые в гиде рекомендации:
Не являются списком запрещённых слов или выражений.
Не направлены на ограничение права журналистов и СМИ свободно освещать те или иные события.
Не призыв к политкорректности и не попытка вовлечь СМИ в продвижение скрытой политической повестки.
Переходная терминология — от конфликта к миру
На основе всестороннего анализа и выявления эмоционально чувствительных формулировок авторы гида решили впервые создать и предложить единый терминологический формат и рекомендации для корректного, недискриминационного обсуждения и освещения в СМИ тематики приднестровского урегулирования.
Авторы выявили такие чувствительные формулировки, порождающие и поддерживающие стереотипы и способствующие росту недоверия между жителями двух берегов Днестра, и предложили нейтральные, деполитизированные, взаимно приемлемые.
Это осуществлялось в несколько этапов.
1. Провели контент-анализ публикаций в масс-медиа на двух берегах Днестра с целью выявления наиболее распространенных примеров использования «языка вражды», стереотипов и дискриминационной терминологии в отношении представителей другого берега.
2. Провели опросы и обсудили в профессиональных фокус-группах на двух берегах Днестра словоупотребление, касающееся отношений между берегами Днестра, выявили, какие из формулировок считаются оскорбительными, дискриминирующими и способствующими росту и закреплению враждебности между берегами Днестра.
3. Систематизировав результаты, предложили рекомендации по использованию нейтральной терминологии (см. Таблицу 1).
Авторы выявили такие чувствительные формулировки, порождающие и поддерживающие стереотипы и способствующие росту недоверия между жителями двух берегов Днестра, и предложили нейтральные, деполитизированные, взаимно приемлемые.
Это осуществлялось в несколько этапов.
1. Провели контент-анализ публикаций в масс-медиа на двух берегах Днестра с целью выявления наиболее распространенных примеров использования «языка вражды», стереотипов и дискриминационной терминологии в отношении представителей другого берега.
2. Провели опросы и обсудили в профессиональных фокус-группах на двух берегах Днестра словоупотребление, касающееся отношений между берегами Днестра, выявили, какие из формулировок считаются оскорбительными, дискриминирующими и способствующими росту и закреплению враждебности между берегами Днестра.
3. Систематизировав результаты, предложили рекомендации по использованию нейтральной терминологии (см. Таблицу 1).
В духе концепции переходных (транзитных) механизмов, используемых для постконфликтных ситуаций в различных государствах и на территориях (например, «переходной юстиции») — авторы проекта предлагают «переходную (транзитную) терминологию». Это рекомендуемая к использованию в масс-медиа и в экспертном сообществе нейтральная, недискриминационная терминология для описания событий и процессов, связанных с урегулированием постконфликтных ситуаций.
С целью исключить политизацию рекомендаций, в рамках гида авторы не предлагают обсуждать, насколько соответствуют правде каждой из сторон используемые сейчас те или иные определения на правом или левом берегу Днестра. Цель проекта — предложить такие нейтральные формулировки, которые были бы приемлемы для всех, не отчуждали бы, а сближали два берега Днестра, способствуя их примирению, нахождению компромиссов и урегулированию постконфликтной ситуации.
Авторы проекта также не предопределяют окончательную формулу урегулирования. Какая бы модель разрешения в итоге ни была найдена, ее внедрение в интересах населения двух берегов Днестра, в любом случае, будет связано с построением доверия, примирением, нахождением общего языка, диалогом, повышением терпимости, отказом от языка вражды, стереотипов и т.д.
Чем раньше пойти по этому пути, тем более успешным будет этот процесс.
С целью исключить политизацию рекомендаций, в рамках гида авторы не предлагают обсуждать, насколько соответствуют правде каждой из сторон используемые сейчас те или иные определения на правом или левом берегу Днестра. Цель проекта — предложить такие нейтральные формулировки, которые были бы приемлемы для всех, не отчуждали бы, а сближали два берега Днестра, способствуя их примирению, нахождению компромиссов и урегулированию постконфликтной ситуации.
Авторы проекта также не предопределяют окончательную формулу урегулирования. Какая бы модель разрешения в итоге ни была найдена, ее внедрение в интересах населения двух берегов Днестра, в любом случае, будет связано с построением доверия, примирением, нахождением общего языка, диалогом, повышением терпимости, отказом от языка вражды, стереотипов и т.д.
Чем раньше пойти по этому пути, тем более успешным будет этот процесс.
Авторы гида предлагают не использовать в масс-медиа следующие враждебные и стигматизирующие терминологические конструкции:
«Конфликт»
применительно к нынешнему этапу переговоров и постконфликтного урегулирования
«Оккупация»
и его производные
«Так называемые»
как часть конструкций применительно к территории, населению и фактическим органам власти Приднестровья
«Агрессия»
и его производные
«Неконституционный»
и его производные
«Сепаратизм»
и его производные
Авторы проекта также предлагают отказаться от использования терминологических конструкций, способствующих продвижению и закреплению стереотипов:
Подчеркивание этнической доминирующей принадлежности другой стороны
«русские», «румыны», другие варианты и производные от этого
Геополитическая стереотипизация
«прорумынская» Молдова, «пророссийское» Приднестровье и т.д.
Обобщающая политическая стереотипизация
«националистическая» Молдова, «просоветское», «ностальгирующее» Приднестровье и т.д.
Деление жертв вооруженного конфликта 1992 года на «своих» и «чужих»
Риторика о «приднестровизации»
по сути, представляющая собой закрепление фобии в отношении населения Приднестровья, как угрозы, чего-то чуждого, враждебного (400 тыс «людей с промытыми мозгами», «совков», «ностальгиков», которые «придут и повернут развитие Молдовы вспять»)
Следует отметить наличие устоявшейся, согласованной Кишиневом и Тирасполем терминологии, широко используемой в подписанных международных договоренностях, соглашениях, протоколах и меморандумах, а также в документах переговорного формата «5+2».
Более того, эта терминология соответствует не только многолетней переговорной практике, но и частично закреплена законодательно (например, Законом Республики Молдова № 173 от 22.07.2005 «Об основных положениях особого правового статуса населенных пунктов левобережья Днестра (Приднестровья)») и на уровне международных актов. Согласно этой терминологии, Приднестровье — легитимное название территории и сторона переговорного процесса; в Приднестровье есть высший законодательный орган — Верховный совет, исполнительный орган (то есть, региональное правительство), Основной закон (то есть, местная конституция), символика, суды, органы прокуратуры и т.д. Это, однако, еще не стало частью общественного сознания на правом берегу Днестра.
Более того, эта терминология соответствует не только многолетней переговорной практике, но и частично закреплена законодательно (например, Законом Республики Молдова № 173 от 22.07.2005 «Об основных положениях особого правового статуса населенных пунктов левобережья Днестра (Приднестровья)») и на уровне международных актов. Согласно этой терминологии, Приднестровье — легитимное название территории и сторона переговорного процесса; в Приднестровье есть высший законодательный орган — Верховный совет, исполнительный орган (то есть, региональное правительство), Основной закон (то есть, местная конституция), символика, суды, органы прокуратуры и т.д. Это, однако, еще не стало частью общественного сознания на правом берегу Днестра.
Нереалистичные ожидания, низкая правовая компетентность, отсутствие открытости, терпимости и готовности к компромиссам, фобии — во многом результат деформации информационного поля.
Отметим при этом, что по самой своей идее «переходная модель» терминологии подразумевает, что она может не ограничиваться исключительно стартовыми переговорными позициями и рамками законодательств одной из сторон. На данном этапе законодательства и позиции сторон не всегда учитывают текущие реалии, которые являются результатом, в том числе, несбалансированной риторики, звучащей на обоих берегах Днестра. В этом смысле «переходная модель» должна стать шагом на опережение, поощряющим обе стороны к «развязыванию узлов» и компромиссным решениям.
Использование переходной терминологии формирует толерантность, открытость и доверие общества к будущим компромиссам, без которых разговоры о приднестровском урегулировании останутся лишь риторикой и популизмом.
Отметим при этом, что по самой своей идее «переходная модель» терминологии подразумевает, что она может не ограничиваться исключительно стартовыми переговорными позициями и рамками законодательств одной из сторон. На данном этапе законодательства и позиции сторон не всегда учитывают текущие реалии, которые являются результатом, в том числе, несбалансированной риторики, звучащей на обоих берегах Днестра. В этом смысле «переходная модель» должна стать шагом на опережение, поощряющим обе стороны к «развязыванию узлов» и компромиссным решениям.
Использование переходной терминологии формирует толерантность, открытость и доверие общества к будущим компромиссам, без которых разговоры о приднестровском урегулировании останутся лишь риторикой и популизмом.
Деонтология журналиста в условиях постконфликтной ситуации
Действующий в Молдове Деонтологический кодекс журналиста содержит целый ряд положений, которыми журналист должен руководствоваться при освещении событий. Среди них следующие:
1
Журналист предоставляет информацию честно, объективно и после ее проверки. (п. 2.1)
2
Журналист интересуется мнениями всех сторон, имеющих отношение к событию; их он потом отражает в своей публикации. (п. 2.2)
3
Журналист, как правило, проверяет информацию из двух независимых друг от друга источников. Журналист публикует лишь информацию, в подлинности которой он убедился в результате проведенной проверки (п. 2.5)
4
Журналист одинаково относится ко всем людям, с которыми ему приходится общаться в процессе профессиональной деятельности, не дискриминирует кого-либо по признаку пола, возраста, национальности, вероисповедания, социальной принадлежности или же сексуальной ориентации. (п. 4.15)
Необходимо отметить, что согласно ст. 4 Закона Республики Молдова об обеспечении равенства, поддержка дискриминации посредством средств массовой информации относится к серьезным формам дискриминации.
Более того, пункт 2 статьи 20 Международного пакта о гражданских и политических правах, принятого Генеральной Ассамблеей ООН, гласит: «Всякое выступление в пользу национальной, расовой или религиозной ненависти, представляющее собой подстрекательство к дискриминации, вражде или насилию, должно быть запрещено законом».
В условиях неурегулированной постконфликтной ситуации многие СМИ зачастую не руководствуются нормами деонтологии при освещении событий, связанных с процессом приднестровского урегулирования, трактуя ситуацию однобоко, используя стереотипы, враждебную и эмоционально окрашенную терминологию — дискриминационную, оскорбительную, отчуждающую жителей двух берегов, делящую их на «наших» и «чужих».
Более того, пункт 2 статьи 20 Международного пакта о гражданских и политических правах, принятого Генеральной Ассамблеей ООН, гласит: «Всякое выступление в пользу национальной, расовой или религиозной ненависти, представляющее собой подстрекательство к дискриминации, вражде или насилию, должно быть запрещено законом».
В условиях неурегулированной постконфликтной ситуации многие СМИ зачастую не руководствуются нормами деонтологии при освещении событий, связанных с процессом приднестровского урегулирования, трактуя ситуацию однобоко, используя стереотипы, враждебную и эмоционально окрашенную терминологию — дискриминационную, оскорбительную, отчуждающую жителей двух берегов, делящую их на «наших» и «чужих».
Это порождает еще одну проблему — преимущественно нетолерантное информационное поле создает в общественном восприятии недоверие и отторжение к любой информации с другого берега.
В итоге между двумя берегами крайне низкий уровень взаимного проникновения медийных продуктов, что способствует дальнейшему отдалению людей, находящихся в двух разных информационных пространствах.
Авторы проекта считают, что к освещению событий, связанных с урегулированием ситуации на Днестре, с обеих сторон должны быть применимы те же единые нормы журналисткой деонтологии, что используются для освещения любого другого конфликтного сюжета — политического, бытового, в сфере бизнеса и т.д.
А именно:
В итоге между двумя берегами крайне низкий уровень взаимного проникновения медийных продуктов, что способствует дальнейшему отдалению людей, находящихся в двух разных информационных пространствах.
Авторы проекта считают, что к освещению событий, связанных с урегулированием ситуации на Днестре, с обеих сторон должны быть применимы те же единые нормы журналисткой деонтологии, что используются для освещения любого другого конфликтного сюжета — политического, бытового, в сфере бизнеса и т.д.
А именно:
1
При освещении событий, связанных с постконфликтной ситуацией на Днестре, журналист подает информацию непредвзято, проводит ее всесторонний анализ и фактчекинг, соблюдая равноудаленность и представляя разные точки зрения.
2
Журналист не использует дискриминационную, оскорбительную, враждебную, эмоционально окрашенную терминологию и стереотипы, разделяющие и отчуждающие жителей двух берегов Днестра.
3
Журналист не исходит априори из правоты одной из сторон и не руководствуется политическими или «ура-патриотическими» соображениями, но на равных основаниях представляет позиции и дает слово каждой из сторон.
4
В освещении, ретроспективе и информационных справках, посвященных событиям вооруженного конфликта 1992 года (например, по случаю памятных или траурных дат) журналист руководствуется инклюзивным и гуманистическим подходом. То есть указывает общее число жертв военного конфликта на обоих берегах Днестра, не разделяя их на «своих» и «чужих».
5
Авторы предлагают журналистам и экспертному сообществу на обоих берегах Днестра руководствоваться рекомендуемой терминологией, которая представлена в Таблице №1 при освещении событий, связанных с процессом приднестровского урегулирования, и в целом — происходящего на обоих берегах.
Принципы, изложенные выше, рекомендованы к внесению отдельным пунктом в Деонтологический кодекс журналиста Республики Молдова, а также в соответствующий свод этических норм и правил для журналистов из Приднестровья.
Заключение
Авторы настоящего МедиаГида и рекомендаций разрабатывали их таким образом, чтобы предлагаемая терминология была максимально нейтральной с точки зрения любого берега, а следовательно, «подходила» для использования как правобережными, так и левобережными СМИ, представителями экспертного сообщества.
Предлагаемый концептуальный подход в перспективе открывает потенциал проведения более детального и глубокого исследования с целью выработки отвечающих реалиям и задачам переходного постконфликтного периода механизмов и инструментария, которые могли бы быть взяты на вооружение международными организациями в процессе переговоров и медиации, как в случае приднестровского урегулирования, так и в других неразрешенных конфликтах.
Таблица 1. Используемая и рекомендуемая терминология для освещения событий, связанных с тематикой приднестровского урегулирования
Примечание: В первых двух колонках таблицы приведены примеры различающихся формулировок, которые чаще всего используются в медиа на правом и левом берегах Днестра для обозначения одних и тех же вещей, событий и понятий. Некоторые из них на другом берегу Днестра воспринимают, как враждебные, дискриминационные, оскорбительные или некорректные. В третьей колонке приведены возможные нейтральные формулировки, взаимно приемлемые для обоих берегов.
Еще раз подчеркнем, что авторы не утверждают «правильность» или «неправильность» тех или иных определений и не ставят целью ограничить возможность журналистов и СМИ свободно освещать те или иные события. Цель — предложить такие нейтральные формулировки, которые были бы максимально приемлемы для всех и способствовали бы примирению.
Еще раз подчеркнем, что авторы не утверждают «правильность» или «неправильность» тех или иных определений и не ставят целью ограничить возможность журналистов и СМИ свободно освещать те или иные события. Цель — предложить такие нейтральные формулировки, которые были бы максимально приемлемы для всех и способствовали бы примирению.
Для просмотра таблицы в мобильной версии делайте свайп вправо и влево
#
Скачать МедиаГид по приднестровскому урегулированию на трех языках в формате PDF можно здесь
«Common language» instead of «hate speech»
After the armed conflict on the Dniester, more than twenty-five years past, the two banks are still divided about the sources and reasons behind this event, and they still cannot start an open and confident dialogue about how to live on and find compromise solutions for the benefit of the residents from both banks of the river.
Regardless of what solution will be ultimately found to the Transdniestrian issue, and what will be the status of Transdniestria, the two banks cannot do without each other, geographically. People are here to live, interact, communicate, make friends, develop their economy and improve their wellbeing. This requires mutual understanding and trust.
People from both banks of the Dniester interact on a daily basis. Тhe residents of Transdniestria go to the right bank for studies, work, treatment and rest, they also travel via Chisinau airport. Quite many young people from the right bank pursue higher education studies in the Transdniestrian University «T.G.Shevchenko» and professional colleges from Tiraspol and Bender, many even buy real estate on the left bank of the Dniester.
In spite of this close everyday and interpersonal interaction, however, there is still some misunderstanding in other areas (of expert and media discourse), which sometimes heightens hostile rhetoric from both sides. Instead of «working with the memory», artificial focus on sensitive conflict subjects of the past (language, history, events of 1992) and the «image of the enemy» is supported.
Regardless of what solution will be ultimately found to the Transdniestrian issue, and what will be the status of Transdniestria, the two banks cannot do without each other, geographically. People are here to live, interact, communicate, make friends, develop their economy and improve their wellbeing. This requires mutual understanding and trust.
People from both banks of the Dniester interact on a daily basis. Тhe residents of Transdniestria go to the right bank for studies, work, treatment and rest, they also travel via Chisinau airport. Quite many young people from the right bank pursue higher education studies in the Transdniestrian University «T.G.Shevchenko» and professional colleges from Tiraspol and Bender, many even buy real estate on the left bank of the Dniester.
In spite of this close everyday and interpersonal interaction, however, there is still some misunderstanding in other areas (of expert and media discourse), which sometimes heightens hostile rhetoric from both sides. Instead of «working with the memory», artificial focus on sensitive conflict subjects of the past (language, history, events of 1992) and the «image of the enemy» is supported.
By proposing this Media Guide, the authors believe that mass media play one of the most important roles in this process. Hate speech, stigmatizing terminology and stereotypes employed by mass media on both banks prevent development of an impartial information space, which could help finding compromise points between the banks of the Dniester.
Use of neutral terminology, on the other hand, can reduce tensions in mutual perceptions between the sides. Confidence and reconciliation begin with finding a «common language» and neutral, mutually acceptable terminology, which would become part of political, economic and social-cultural discourse on both banks.
This Guide offers consolidated recommendations for the representatives of journalism and expert community. It may also be useful for researchers, sociologists and all those interested in the settlement process on the Dniester.
Having studied the activity of relevant local and international structures dealing with the Transdniestrian settlement, the authors found out that there were no serious attempts to design a similar comprehensive product with the reference to the Transdniestrian settlement.
Use of neutral terminology, on the other hand, can reduce tensions in mutual perceptions between the sides. Confidence and reconciliation begin with finding a «common language» and neutral, mutually acceptable terminology, which would become part of political, economic and social-cultural discourse on both banks.
This Guide offers consolidated recommendations for the representatives of journalism and expert community. It may also be useful for researchers, sociologists and all those interested in the settlement process on the Dniester.
Having studied the activity of relevant local and international structures dealing with the Transdniestrian settlement, the authors found out that there were no serious attempts to design a similar comprehensive product with the reference to the Transdniestrian settlement.
The following principles and approaches underpin these guidelines:
Consolidation of terminology and elimination of stigmatizing phrases and expressions will enable a favorable and emotionally neutral lexical and informational environment of trust between the two banks.
Mitigation of stigma applied to the residents of the territory with undetermined political status, on the one hand, will create conditions for a more tolerant and more inclusive media and civic perceptions about the identity of the people and institutions from the left bank. On the other hand, it will also provide an example of conflict-free coverage of settlementrelated events for the media on the left bank, and will reduce controversies around the historical events on the Dniester.
Setting a system of terminologically neutral coordinates will enable conditions for mutual penetration of media products delivered on both banks of the Dniester with the respect for deontological and nondiscriminatory standards and, therefore, they will not cause alienation and irritation among residents on the other bank.
Enhanced trust and finding a «common language» may serve as a precedent for further steps towards each other and it may motivate the sides to start looking for compromises with regard to more complicated issues.
Authors of the Guide underline that the recommended terminology:
is not a list of banned words or phrases;
is not intended to restrict or otherwise constrain the capacity or the right of journalists and media to report freely;
is not an appeal to political correctness and is not an attempt to engage media in the service of a hidden political agenda.
Transitional terminology – from conflict to peace
On the basis of a comprehensive analysis and revealed emotionally loaded and sensitive wordings, the authors of the Guide decided to create and offer consolidated terminology and recommendations for correct and nondiscriminatory reporting of the subjects related to the Transdniestrian settlement.
In fact, different terminology is used on both banks to describe the same processes related to the Transdniestrian settlement. Quite often, use of emotional and stigmatizing words does not help finding mutually acceptable solutions.
The authors aimed to identify such sensitive wordings, which shape and support stereotypes and enhance more distrust between the residents on both banks of the Dniester, and to offer neutral, depoliticized and mutually acceptable phrasing instead.
This goal was pursued in several stages:
• Content analysis of mass media publications on both banks of the Dniester in order to find the most common examples of «hate speech», stereotypes and discriminatory terminology applied to the representatives of the other bank.
• Surveys and focus-group discussions with practitioners on both banks of the Dniester regarding wordings used to describe relations between the two banks helped identify which phrasings are thought to be mutually offensive, discriminatory and promoting and enhancing hostility between the two banks of the river.
In fact, different terminology is used on both banks to describe the same processes related to the Transdniestrian settlement. Quite often, use of emotional and stigmatizing words does not help finding mutually acceptable solutions.
The authors aimed to identify such sensitive wordings, which shape and support stereotypes and enhance more distrust between the residents on both banks of the Dniester, and to offer neutral, depoliticized and mutually acceptable phrasing instead.
This goal was pursued in several stages:
• Content analysis of mass media publications on both banks of the Dniester in order to find the most common examples of «hate speech», stereotypes and discriminatory terminology applied to the representatives of the other bank.
• Surveys and focus-group discussions with practitioners on both banks of the Dniester regarding wordings used to describe relations between the two banks helped identify which phrasings are thought to be mutually offensive, discriminatory and promoting and enhancing hostility between the two banks of the river.
• Having consolidated the findings, the authors propose recommendations on the use of neutral terminology (see Annex 1, 2).
In the spirit of «transitional justice», i.e. a mechanism employed for postconflict situations in different countries and territories, the authors propose hereby a «transitional terminology.» Such terminology is recommended as neutral and non-discriminatory for mass media and expert community to be used for describing events and processes related to the settlement of the postconflict situations.
To avoid the politization of the recommendations, the authors of the Guide do not propose to discuss to which extent definitions currently used on either bank correspond to the truth of each side. This project aims to offer such neutral formulations that would bring the two banks closer, rather than alienate them, that would contribute to peaceful relations, compromises and the settlement of the post-conflict situation.
The authors do not hereby anticipate any final formula for the settlement process. Regardless of what settlement model will be ultimately found, its implementation for the benefit of citizens from both banks of the Dniester will anyway be related to confidence-building, reconciliation, finding a common language, dialogue, improved tolerance, elimination of hate speech, eradication of stereotypes, etc.
The sooner this way is followed, the more successful this process will be.
In the spirit of «transitional justice», i.e. a mechanism employed for postconflict situations in different countries and territories, the authors propose hereby a «transitional terminology.» Such terminology is recommended as neutral and non-discriminatory for mass media and expert community to be used for describing events and processes related to the settlement of the postconflict situations.
To avoid the politization of the recommendations, the authors of the Guide do not propose to discuss to which extent definitions currently used on either bank correspond to the truth of each side. This project aims to offer such neutral formulations that would bring the two banks closer, rather than alienate them, that would contribute to peaceful relations, compromises and the settlement of the post-conflict situation.
The authors do not hereby anticipate any final formula for the settlement process. Regardless of what settlement model will be ultimately found, its implementation for the benefit of citizens from both banks of the Dniester will anyway be related to confidence-building, reconciliation, finding a common language, dialogue, improved tolerance, elimination of hate speech, eradication of stereotypes, etc.
The sooner this way is followed, the more successful this process will be.
The authors of the Guide propose hereby to stop using the following hostile and stigmatizing terminological constructs in mass media:
«Conflict»
referring to the current stage in negotiations and post-conflict settlement
«Occupation»
and its derivatives
«So-called»
as a construct related to the territory, its population and defacto authorities in Transdniestria
«Aggression»
and its derivatives
«Unconstitutional»
and its derivatives
«Separatism»
and its derivatives
The authors also propose to refrain from using the following terminological constructs that contribute to further promotion and enhancement of stereotypes:
Highlighting dominating ethnicity of the other party
(«Russians», «Romanians» etc.) and derivatives;
Imposing geopolitical stereotypes
«pro-Romanian» Moldova, «proRussian» Transdniestria, etc.
Imposing general political stereotypes
«nationalistic» Moldova, «proSoviet», «nostalgic» Transdniestria, etc.
Segregating victims of 1992 military conflict into «ours» and «theirs»
«Transdniestrization» rhetoric
which is, in fact, strengthening phobia about the Transdniestrian population as a threat, something alien and hostile (400,000 «brain-washed people», «pro-Soviet», «feeling nostalgic», who «will come to reverse Moldova`s development»)
It should be noted that there is an established terminology agreed on by Chisinau and Tiraspol, it is widely used in signed international treaties, agreements, bilateral protocols, memoranda and documents signed within the framework of the «5+2» format.
Moreover, such terminology complies not only with the solid negotiation practice, but it is partially based on legislative stipulations (for example, the Law of the Republic of Moldova no. 173 of 22.07.2005). According to such terminology, Transdniestria is a legitimate name of the territory on the left bank of the Dniester, Transdniestria is a side in the negotiation process; there is a supreme legislative body in Transdniestria – the Supreme Soviet, it has an executive body (i.e. regional government, Basic Law (i.e. local constitution), its symbols, courts, prosecution, etc. However, this fact has not yet grown to be a part of people`s awareness on the right bank.
Moreover, such terminology complies not only with the solid negotiation practice, but it is partially based on legislative stipulations (for example, the Law of the Republic of Moldova no. 173 of 22.07.2005). According to such terminology, Transdniestria is a legitimate name of the territory on the left bank of the Dniester, Transdniestria is a side in the negotiation process; there is a supreme legislative body in Transdniestria – the Supreme Soviet, it has an executive body (i.e. regional government, Basic Law (i.e. local constitution), its symbols, courts, prosecution, etc. However, this fact has not yet grown to be a part of people`s awareness on the right bank.
These unrealistic expectations, poor legal competency, lack of openness, tolerance, readiness to reach compromises, and existing phobia are largely the result of a distorted information space.
To note that the concept of a «transitional model of terminology» in itself presumes that it cannot be limited only to starting negotiation positions and legal framework of one of the sides. Currently, legislative frameworks and positions of both sides do not always recognize and take into consideration the current realities, which are the result, among other, of the rhetoric employed on both banks of the Dniester. In this sense, a «transitional model» must serve as a proactive step, motivating both parties to «untie knots» and look for compromise-based solutions.
Using transitional terminology will encourage public tolerance, openness and confidence in any future compromises, without which discussions about the Transdniestrian settlement will be reduced to sheer populism.
To note that the concept of a «transitional model of terminology» in itself presumes that it cannot be limited only to starting negotiation positions and legal framework of one of the sides. Currently, legislative frameworks and positions of both sides do not always recognize and take into consideration the current realities, which are the result, among other, of the rhetoric employed on both banks of the Dniester. In this sense, a «transitional model» must serve as a proactive step, motivating both parties to «untie knots» and look for compromise-based solutions.
Using transitional terminology will encourage public tolerance, openness and confidence in any future compromises, without which discussions about the Transdniestrian settlement will be reduced to sheer populism.
Journalist ethics in post-conflict situation
There is a number of provisions in the current Code of Professional Ethics for Journalists in Moldova, any journalist should abide by when covering events. These include:
1
Journalists shall reflect only honest, objective and checked information. (p. 2.1)
2
Journalists shall ask opinions of everyone involved in the event and reflect these opinions in their publications. (p. 2.2)
3
As a rule, journalists shall cross-check any information from two independent sources. Journalists shall publish only such information, authenticity of which has been proven (p. 2.5)
4
While exercising their professional activity, journalists shall treat everyone equally, without discrimination by gender, age, ethnicity, religion, social status or sexual orientation. (p. 4.15)
It is important to note that under Art. 4 of the Law of the Republic of Moldova on Equality, supporting discrimination through mass media is qualified as major discrimination.
Moreover, according to p. 2 Art. 20 of the International Covenant on Civic and Political Rights adopted by the UN General Assembly, «Any advocacy of national, racial or religious hatred that constitutes incitement to discrimination, hostility or violence shall be prohibited by law.»
However, in the context of an unsettled post-conflict situation even those mass media that are aware of journalism ethics, are often not guided by it when covering events related to the process of the Transdniestrian settlement. Rather, they take biased attitudes, use stereotypes, hostile and emotionally loaded words, discriminatory and offensive language, thus alienating residents on both banks, dividing them into «ours» and «theirs».
Moreover, according to p. 2 Art. 20 of the International Covenant on Civic and Political Rights adopted by the UN General Assembly, «Any advocacy of national, racial or religious hatred that constitutes incitement to discrimination, hostility or violence shall be prohibited by law.»
However, in the context of an unsettled post-conflict situation even those mass media that are aware of journalism ethics, are often not guided by it when covering events related to the process of the Transdniestrian settlement. Rather, they take biased attitudes, use stereotypes, hostile and emotionally loaded words, discriminatory and offensive language, thus alienating residents on both banks, dividing them into «ours» and «theirs».
All this generates another problem: predominantly intolerant information space triggers lack of trust between people and reluctance to accept any information from the other bank. As a result, the level of mutual penetration of media products between the two banks is very low, which leads to further distancing of people existing in the two opposite information spaces.
The authors believe that the same norms of journalism ethics must be applied to reporting events around the Transdniestrian settlement process by both sides, as the norms that are applied to reflect any other conflict, either political, domestic, business-related, etc.
Specifically:
The authors believe that the same norms of journalism ethics must be applied to reporting events around the Transdniestrian settlement process by both sides, as the norms that are applied to reflect any other conflict, either political, domestic, business-related, etc.
Specifically:
1
While covering events related to the post-conflict situation around Transdniestria, journalists shall provide unbiased information, offer its comprehensive analysis and ensure fact-checking, be impartial and offer different points of view.
2
Journalists shall not use discriminatory, offensive, hostile or emotionally loaded words and stereotypes that divide and alienate citizens from both banks of the Dniester River.
3
Journalists shall not side with any of the parties and shall not be guided by political or «chest-thumping» patriotic arguments, but shall equally reflect all positions and offer a word to each side.
4
In any coverage, retrospection and notes on the events of 1992 military conflict (for example, on commemoration of these events), journalists shall be guided by inclusive and humanist approach. This means that the overall number of victims of this conflict on both banks shall be pointed, without segregating them into «ours» and «theirs».
5
The authors propose to the journalists and expert community on both banks of the Dniester to use the recommended terminology from Annex 1 and Annex 2 when covering events related to the Transdniestrian settlement process and when generally reporting about the events on both banks.
The principles listed above are recommended for inclusion as a separate article in the Code of Professional Ethics for Journalists in the Republic of Moldova, as well as into the code of journalist ethics and rules for professionals in Transdniestria.
Conclusion
While working on this Guide and recommendations, the authors aimed to suggest the most neutral terms in view of any bank of the Dniester, which, therefore, can be «suitable» for both rightbank and left-bank mass media and expert community.
The suggested conceptual approach, in the longer run, has potential for a more detailed and profound research aimed at developing mechanisms and instruments, which will meet the realia and objectives of the transitional post-conflict period, and which could be used by the international organisations during talks and mediation, both in the case of the Transdniestrian settlement process and in other «frozen» conflicts.
Annex 1. Table of terminology, both currently used and the recommended one, in respect to reporting on the Transdniestrian settlement process
Note: The first two columns of the table give examples of different formulations that are most often used in the media on the right and left banks of the Dniester to indicate the same things, events and concepts. Some of them on the other side of the Dniester are perceived as hostile, discriminatory, offensive or incorrect. The third column shows possible neutral wording, mutually acceptable for both banks.
We emphasize once again that the authors do not affirm the "correctness" or "incorrectness" of certain definitions and do not intend to limit the ability of journalists and the media to freely cover certain events. The aim is to propose neutral language that would be acceptable to all parts and contribute to reconciliation.
We emphasize once again that the authors do not affirm the "correctness" or "incorrectness" of certain definitions and do not intend to limit the ability of journalists and the media to freely cover certain events. The aim is to propose neutral language that would be acceptable to all parts and contribute to reconciliation.
To view the table in the mobile version, swipe left and right
#
Download the MediaGuide for Transdniestrian settlement in three languages in PDF format
Prezentare: Cristina Demian
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team