Tot mai mulți moldoveni sortează gunoiul, chiar și fără ajutorul statului: doar o treime au posibilitatea să-l colecteze separat (Sondaj)

În Republica Moldova, doar o treime din populație are acces la infrastructura destinată colectării separate a deșeurilor, însă aproximativ 70% dintre familii sortează, totuși, gunoiul. Peste două treimi dintre cetățeni cunosc sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, iar aproape 95% dintre ei îl consideră util sau foarte util. Cel puțin asta arată datele unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research.

Colectarea și sortarea deșeurilor

Sondajul a arătat că 75,5% dintre respondenți au acces la servicii de colectare și transport al deșeurilor, însă acest indicator diferă semnificativ în funcție de categoria de populație. Cel mai mic nivel de acoperire a fost înregistrat în nordul țării (58,7%), iar cel mai mare — la Chișinău (94%). Printre locuitorii localităților în care nu există un serviciu specializat de colectare a deșeurilor, 62,8% consideră crearea unui astfel de serviciu extrem de necesară, iar 20,4% — mai degrabă necesară. În același timp, 13,4% dintre cei chestionați nu susțin această idee.

Aproximativ 70% dintre familii sortează deșeurile, iar ponderea acestor persoane este semnificativ mai mare în rândul locuitorilor blocurilor de apartamente (79,1%). La Chișinău, 83,2% dintre respondenți declară că practică colectarea separată a gunoiului. În regiunea de sud, acest indicator este de 70,9%, iar în nordul țării — doar 47,7%. Totodată, doar 36,6% dintre respondenți au acces la infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor: în orașe — 52,6%, iar în mediul rural — doar 21,8%.

Majoritatea familiilor care sortează deșeurile colectează separat ambalajele din plastic și metal (89,8%), sticla (63,3%) și hârtia împreună cu cartonul (60,1%). Deșeurile biodegradabile sunt sortate de doar 40% dintre respondenți, iar celelalte categorii — baterii, deșeuri electronice și electrice, textile, voluminoase și periculoase — sunt sortate de între 9% și 20% dintre cei chestionați. Totodată, aproximativ jumătate dintre respondenți au fost de acord că astfel de deșeuri ar trebui colectate separat.

Principalul stimulent pentru colectarea separată a deșeurilor, potrivit respondenților, este existența infrastructurii în apropierea locului de trai — acest factor este considerat decisiv de 52,3% dintre cei chestionați. Pe locul al doilea se află încrederea că deșeurile sortate sunt într-adevăr reciclate (43,7%). Printre alți factori motivaționali au fost menționate introducerea amenzilor (31,7%), recompensele financiare (26,5%) și serviciile de colectare a deșeurilor voluminoase (24,5%).

Moldovenii, pregătiți pentru implementarea sistemului de garanție și returnare a ambalajelor?

Conform rezultatelor sondajului, mai mult de două treimi dintre respondenți (68,6%) au auzit despre sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, în timp ce restul nu sunt încă familiarizați cu această practică. Cel mai informat grup este format din tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, dintre care 77% cunosc despre sistem. În mod special, locuitorii Chișinăului sunt mai bine informați — 77,3%, cu 8,7% mai mult decât media pe țară.

Aproape 95% dintre respondenții familiarizați cu sistemul îl consideră util sau foarte util. În același timp, opiniile privind suma acceptabilă pentru rambursarea unei unități de ambalaj diferă. Majoritatea respondenților au indicat drept optimă suma de 1–2 lei. O sumă mai mică de 0,5 lei este considerată de mulți prea scăzută, iar peste 2–3 lei — prea ridicată.

Posibila implementare a sistemului de garanție și returnare a ambalajelor nu reduce disponibilitatea oamenilor de a cumpăra produse ambalate — 69,5% dintre cei chestionați au declarat că vor continua să facă acest lucru la aceeași frecvență ca și până acum.

Concluziile studiului

Autorii studiului recomandă crearea unei rețele de puncte de colectare a deșeurilor speciale în localitățile cu peste 3.000 de locuitori, unde oamenii să poată preda echipamente electronice, baterii, textile, mobilier și alte tipuri de deșeuri. De asemenea, se propune introducerea în legislație a unui mecanism clar de gestionare a acestor deșeuri, care să oblige producătorii și comercianții să primească produsele după expirarea duratei lor de utilizare.

În plus, autorii vorbesc despre necesitatea desfășurării unor campanii de informare privind gestionarea corectă a deșeurilor, extinderea rețelei de servicii sanitare în localitățile mici prin subvenții sau parteneriate public-privat, precum și accelerarea implementării sistemului de garanție și returnare a ambalajelor.

Compania sociologică CBS Research a realizat sondajul în perioada 10–20 septembrie, pe un eșantion de 1004 respondenți majori. Marja maximă de eroare este de 2,9%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman”, aflate în gestiunea Muzeului Național de Artă al Moldovei și incluse într-un proces de reabilitare desfășurat în cooperare cu Franța, este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate care va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: