Tot mai mulți moldoveni sortează gunoiul, chiar și fără ajutorul statului: doar o treime au posibilitatea să-l colecteze separat (Sondaj)

În Republica Moldova, doar o treime din populație are acces la infrastructura destinată colectării separate a deșeurilor, însă aproximativ 70% dintre familii sortează, totuși, gunoiul. Peste două treimi dintre cetățeni cunosc sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, iar aproape 95% dintre ei îl consideră util sau foarte util. Cel puțin asta arată datele unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research.

Colectarea și sortarea deșeurilor

Sondajul a arătat că 75,5% dintre respondenți au acces la servicii de colectare și transport al deșeurilor, însă acest indicator diferă semnificativ în funcție de categoria de populație. Cel mai mic nivel de acoperire a fost înregistrat în nordul țării (58,7%), iar cel mai mare — la Chișinău (94%). Printre locuitorii localităților în care nu există un serviciu specializat de colectare a deșeurilor, 62,8% consideră crearea unui astfel de serviciu extrem de necesară, iar 20,4% — mai degrabă necesară. În același timp, 13,4% dintre cei chestionați nu susțin această idee.

Aproximativ 70% dintre familii sortează deșeurile, iar ponderea acestor persoane este semnificativ mai mare în rândul locuitorilor blocurilor de apartamente (79,1%). La Chișinău, 83,2% dintre respondenți declară că practică colectarea separată a gunoiului. În regiunea de sud, acest indicator este de 70,9%, iar în nordul țării — doar 47,7%. Totodată, doar 36,6% dintre respondenți au acces la infrastructura pentru colectarea separată a deșeurilor: în orașe — 52,6%, iar în mediul rural — doar 21,8%.

Majoritatea familiilor care sortează deșeurile colectează separat ambalajele din plastic și metal (89,8%), sticla (63,3%) și hârtia împreună cu cartonul (60,1%). Deșeurile biodegradabile sunt sortate de doar 40% dintre respondenți, iar celelalte categorii — baterii, deșeuri electronice și electrice, textile, voluminoase și periculoase — sunt sortate de între 9% și 20% dintre cei chestionați. Totodată, aproximativ jumătate dintre respondenți au fost de acord că astfel de deșeuri ar trebui colectate separat.

Principalul stimulent pentru colectarea separată a deșeurilor, potrivit respondenților, este existența infrastructurii în apropierea locului de trai — acest factor este considerat decisiv de 52,3% dintre cei chestionați. Pe locul al doilea se află încrederea că deșeurile sortate sunt într-adevăr reciclate (43,7%). Printre alți factori motivaționali au fost menționate introducerea amenzilor (31,7%), recompensele financiare (26,5%) și serviciile de colectare a deșeurilor voluminoase (24,5%).

Moldovenii, pregătiți pentru implementarea sistemului de garanție și returnare a ambalajelor?

Conform rezultatelor sondajului, mai mult de două treimi dintre respondenți (68,6%) au auzit despre sistemul de garanție și returnare a ambalajelor, în timp ce restul nu sunt încă familiarizați cu această practică. Cel mai informat grup este format din tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, dintre care 77% cunosc despre sistem. În mod special, locuitorii Chișinăului sunt mai bine informați — 77,3%, cu 8,7% mai mult decât media pe țară.

Aproape 95% dintre respondenții familiarizați cu sistemul îl consideră util sau foarte util. În același timp, opiniile privind suma acceptabilă pentru rambursarea unei unități de ambalaj diferă. Majoritatea respondenților au indicat drept optimă suma de 1–2 lei. O sumă mai mică de 0,5 lei este considerată de mulți prea scăzută, iar peste 2–3 lei — prea ridicată.

Posibila implementare a sistemului de garanție și returnare a ambalajelor nu reduce disponibilitatea oamenilor de a cumpăra produse ambalate — 69,5% dintre cei chestionați au declarat că vor continua să facă acest lucru la aceeași frecvență ca și până acum.

Concluziile studiului

Autorii studiului recomandă crearea unei rețele de puncte de colectare a deșeurilor speciale în localitățile cu peste 3.000 de locuitori, unde oamenii să poată preda echipamente electronice, baterii, textile, mobilier și alte tipuri de deșeuri. De asemenea, se propune introducerea în legislație a unui mecanism clar de gestionare a acestor deșeuri, care să oblige producătorii și comercianții să primească produsele după expirarea duratei lor de utilizare.

În plus, autorii vorbesc despre necesitatea desfășurării unor campanii de informare privind gestionarea corectă a deșeurilor, extinderea rețelei de servicii sanitare în localitățile mici prin subvenții sau parteneriate public-privat, precum și accelerarea implementării sistemului de garanție și returnare a ambalajelor.

Compania sociologică CBS Research a realizat sondajul în perioada 10–20 septembrie, pe un eșantion de 1004 respondenți majori. Marja maximă de eroare este de 2,9%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlament

„Caută în disperare carne de tun”: Grosu, apel către moldovenii din Rusia după decretul semnat de Putin

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că „Federația Rusă caută în disperare carne de tun” și că „nu pune nicio valoare pe viața umană”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 15 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, în contextul decretului semnat recent de Vladimir Putin, despre care a avertizat Ministerul de Externe de la Chișinău. „Nu semnăm nimic, ne adresăm la oficiile consulare, consultăm și acționăm în consecință”, s-a adresat Grosu cetățenilor aflați în Rusia.

În timpul emisiunii, Grosu a fost întrebat cât de real este riscul ca moldovenii să fie forțați să se înroleze în armata rusă și ce face statul Republicii Moldova pentru a-și proteja cetățenii.

„Federația Rusă caută în disperare carne de tun – scuzați că folosesc termenul acesta – o face și cu proprii cetățeni și nu are nicio remușcare în raport cu cetățeni altor state. De aceea, Ministerul a comunicat foarte clar: în cazul în care sunt citați/invitați la diferite instituții să nu semneze niciun act, în special care are tangență cu Ministerul Apărării a acestui stat, să solicite asistența consulară, a unui jurist, a unui avocat, pentru că riscurile sunt reale și trebuie să se păzească foarte serios de acest pericol. Repet, e un stat agresor care nu pune nicio valoare pe viața umană”, a declarat Grosu.

Întrebat dacă sunt mulți cetățeni ai Republicii Moldova înrolați de partea Rusiei pe front, Grosu a răspuns: „Eu acum nu cunosc detalii. Știu că sunt cazuri. (…) A fost reflectat și în media: doi frați care… părinții la un moment dat au pierdut legătura cu ei. Nu cunosc detalii, care a fost motivația, într-un caz sau altul. Da, sunt cetățeni ai Republicii Moldova care au mers deliberat acolo și în cazul unora a fost aplicată din partea autorităților noastre o sancțiune: li s-a retras cetățenia. Acum ne preocupă în special cetățenii care n-au nicio dorință și nu vor să fie implicați în astfel de crime și obligația noastră este să-i protejăm. De aceea îi atenționăm, așa cum a făcut-o Ministerul de Externe: nu semnăm nimic, ne adresăm la oficiile consulare, consultăm și acționăm în consecință”.

***

Pe 15 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a avertizat cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă asupra unor schimbări în legislația rusă. Instituția a declarat că un decret semnat de Vladimir Putin pe 5 noiembrie prevede că anumite categorii de străini care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință care să ateste inaptitudinea pentru armată. Potrivit Chișinăului, deși autoritățile ruse vorbesc despre „condiții speciale” pentru moldoveni, aplicarea acestora nu este clară și „în practică există riscul ca persoanele să fie presate să accepte obligații militare”.

Ministerul de la Chișinău a îndemnat cetățenii să nu semneze niciun document cu caracter militar fără consultare juridică și, în caz de presiuni, să solicite imediat asistență consulară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: