Ольга Гнаткова/NM

Mai multe organizații ale societății civile consideră regretabile discuțiile dintre Dodon și președintele Curții Constituționale cu privire la o cauză examinată de Curte

Mai multe organizații ale societății civile regretă discuțiile președintelui Republicii Moldova cu președintele Curții Constituționale cu privire la o cauză examinată de Curte. Despre acest lucru se anunță în textul unui apel public. 

Astfel, organizațiile semnatare solicită plenului Curții Constituționale să ia o decizie cu privire la această situație și să adopte măsurile care se impun pentru a preveni astfel de situații în viitor. De asemenea, aceștia solicită lui Igor Dodon să înceteze orice acțiuni de ingerință în activitatea Curții Constituționale.

Totodată, organizații semnatare consideră că „este regretabil că președintele Republicii Moldova folosește atribuțiile prevăzute de Constituție pentru a discuta cu președintele Curții Constituționale cu privire la cauzele care sunt în examinare, iar președintele Curții Constituționale acceptă să informeze președintele Republicii Moldova despre acestea și să justifice pentru acțiunile pe care le-a luat”.

Din lista organizațiilor semnatare face parte Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Institutul de Politici și Reforme Europene, Asociația Promo-Lex, Comunitatea „WatchDog.MD”, Transparency International Moldova, Centrul de Politici și Reforme, Asociația pentru Democrație Participativă.

Amintim că joi, 9 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende legea prin care Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului și în care se conțin mai multe măsuri sociale și economice în contextul stării de urgență provocate de COVID-19.

Curtea a admis cererea deputatului Dinu Plîngău, și a suspendat acțiunea Legii privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative, până la soluţionarea în fond a cauzei.

De asemenea, Curtea a conexat sesizările toate cele patru sesizări depuse în raport cu această lege de deputații Sergiu Litvinenco, Veronica Roșca (PAS), Andrian Candu, Serghei Sîrbu (Pro Moldova), Dinu Plîngău (PPDA) și Alexandr Oleinic (independent) într-un singur dosar, atribuindu-i numărul 49a/2019.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: