Facebook/Iv Ceban

Mai multe spitale din Chișinău revin la profilul de bază, fără a mai primi pacienți infectați cu COVID-19

Autoritățile mun. Chișinău au decis ca în Spitalul de Ftiziopneumologie și în blocul vechi al Spitalului „Gheoghe Palade” să nu mai fie internați pacienți infectați cu coronavirus. Anunțul a fost făcut de către primarul general al capitalei, în cadrul ședinței din 12 aprilie.

Ion Ceban a declarat că, în ultimele săptămâni, se atestă o diminuare a numărului de infectări cu coronavirus. Prin urmare, s-a luat decizia că spitalele municipale vor reveni trepatat la profilul lor de bază, fără să mai primească pacienți infectați cu coronavirus: „Planificăm, ca din această săptămână, să iasă Spitalul mun. de Ftiziomneumologie, blocul vechi al Spitalului „Gheoghe Palade”, iar în celelalte spitale urmează să diminuăm gradual numărul de paturi”.

În prezent, în spitalele din Chișinău sunt internați 1006 pacienți, dintre care 62 în stare foarte gravă. Pentru pacienții noi sunt disponbile 659 de paturi.

Edilul a amintit de restricțiile de circulație după ora 23:00 și de recomandările medicilor: distanță, mască și dezinfectare.

„Chiar dacă cifrele arată că situația este mai lejeră, nu înseamnă că trebuie să ne relaxăm. Dacă unele parcuri sunt aglomerate, cum a fost în acest weekend la Valea Morilor, la Mircea cel Bătrîn sau Valea Trandafirilor, vă rugăm să optăm pentru alte locuri, mai puțin aglomerate. Pandemia se pare că nicăieri nu pleacă”, a spus Ceban.

Până în prezent, în mun. Chișinău au fost confirmate circa 102 mii de infectări cu COVID și 1724 de decese.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: