Captură de ecran NM

Mai multe țări Schengen reintroduc controale la frontieră. Care sunt acestea?

Mai multe țări membre ale Uniunii Europene au decis să reintroducă temporar controalele la frontierele terestre. Decizia este luată din cauza numărului în creștere a migranților, dar și pentru a proteja statele de eventuale atacuri teroriste, potrivit Euronews. Printre țările care impun aceste controale se numără Germania, Austria, Danemarca, Franța, Italia, Slovenia și Suedia. Ministerul de Externe de la București a emis deja și o avertizare în acest sens.

Germania este cea mai recentă țară care a anunțat, chiar la începutul acestei săptămâni, că intenționează să introducă controale temporare la toate frontierele terestre pentru a combate migrația ilegală și pentru a proteja publicul de extremismul islamist. Măsura, care are o durată inițială de șase luni, intră în vigoare pe 16 septembrie a stârnit mai mult nemulțumiri în Europa.

Aceste măsuri implică reinstaurarea controlului asupra circulației persoanelor și mărfurilor, o practică neobișnuită între țările din spațiul Schengen, unde frontierele sunt în mod normal deschise.

Zona Schengen cuprinde toate țările Uniunii Europene, cu excepția Irlandei și Ciprului, și include, de asemenea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. San Marino și Vaticanul, deși nu sunt membri oficiali, fac parte de facto datorită amplasării lor în Peninsula Apenină.

Germania nu este singura țară din spațiul Schengen ce adoptă astfel de măsuri.

Austria a impus controale la granițele cu Cehia până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până pe 11 noiembrie. Măsura a fost luată pentru a reduce migrația ilegală, a diminua presiunea asupra sistemului de azil și a contracara amenințările teroriste din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas. Printre alte îngrijorări se numără activitățile de spionaj cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și frauda cibernetică.

În Danemarca, securitatea la granițele interne a fost întărită între 12 mai și 11 noiembrie, cu un accent special pe frontiera cu Germania și pe porturile cu feribot spre acea țară. Copenhaga se arată îngrijorată de amenințările teroriste generate de conflictul dintre Israel și militanții din Gaza, precum și de profanările Coranului din 2023, ce au adus Danemarca în atenția grupurilor islamiste militante.

Franța a introdus controale la frontierele interne începând cu 1 mai, măsură ce ar putea rămâne valabilă până pe 31 octombrie. Decizia a fost luată din cauza presiunii migraționale persistente la frontierele externe ale spațiului Schengen și a creșterii traversărilor ilegale, mai ales din Turcia și Africa de Nord. Suplimentar, găzduirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice a avut un impact asupra securității, atrăgând milioane de vizitatori.

Italia a întărit controlul frontierelor până pe 18 decembrie, din cauza președinției G7 a țării și a riscului de activitate teroristă în urma situației din Orientul Mijlociu și a posibilului risc de infiltrare teroristă prin migrația ilegală, a anunțat Comisia Europeană.

Începând cu 12 mai, Norvegia, care nu este membră a UE, a restricționat intrarea în toate porturile cu acces în spațiul Schengen, iar controalele vor continua cel puțin până la 11 noiembrie 2024. Amenințările sporite la adresa infrastructurii critice, operațiunile de informații ruse ce vizează exporturile de gaze norvegiene și sprijinul militar către Ucraina sunt motivele invocate de Oslo pentru aceste măsuri.

Slovenia a introdus controale la granițele cu Croația și Ungaria la sfârșitul lunii iunie, în contextul unor evenimente sportive majore precum Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța. Acestea vor rămâne în vigoare până pe 21 decembrie. Printre motivele enunțate de autoritățile slovene se numără instabilitatea crescândă din Orientul Mijlociu, agresiunea rusă în Ucraina, crima organizată și amenințările teroriste generale.

La capătul listei de țări care au implementat controale se află Suedia. Introduse între 12 mai și 11 noiembrie, acestea ar putea fi extinse la toate frontierele interne, conform Comisiei Europene. Tensiunile crescute în Suedia și în alte state membre, determinate de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană din Gaza, au determinat autoritățile suedeze să ia aceste măsuri. Aceste evenimente au sporit riscul de atacuri antisemite și amenințări la adresa ordinii publice și securității interne.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis, pe 11 septembrie, o atenționare pentru cetățenii români aflați în tranzit sau care intenționând să călătorească în Germania. Diplomația română mai anunță că pe lângă controalele temporare deja existente la granițele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia, Germania va implementa controale temporare și la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, pentru o perioadă de șase luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

romania-insider.com

Vizita premierului interimar al României la Chișinău: Bolojan va participa la Congresul PAS

Ilie Bolojan, premierul interimar al României și președintele Partidului Național Liberal (PNL), va participa pe 14 iunie la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL, relatează Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, PNL a anunțat, într-un comunicat de presă, că Ilie Bolojan va participa, pe 14 iunie, la Congresul PAS, organizat la Chișinău. PNL a adăugat că prezența lui Bolojan va transmite „sprijinul constant al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru aprofundarea relațiilor dintre cele două state”.

Totodată, PNL a declarat că „Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

Amintim că la Consiliul Politic Național al PAS din 2024 a fost prezent Nicolae Ciucă, atunci – președinte al PNL și președinte al Senatului României, dar și europarlamentari. În cadrul consiliului s-a discutat inclusiv despre referendumul republican constituțional din 2024.

Totodată precizăm că, la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, PAS a îndemnat alegătorii cu cetățenie română să voteze PNL. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a menționat că PAS face parte din Partidul Popular European (PPE). În România, Partidul Național Liberal face parte din PPE.

***

Despre vizita lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a anunțat Primăria Chișinău pe 12 iunie. Anunțul a fost făcut în contextul restricțiilor de circulație din capitală, în legătură cu această vizită. Primăria a menționat că restricțiile, care vor fi temporare, vor viza perioada 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00, precum și anumite locuri publice din centrul orașului și arterele care fac legătura cu aeroportul. Totodată, Primăria a precizat că Ilie Bolojan va vizita instituții de stat și că măsura a fost luată de poliție.

Ultima vizită a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a avut loc în perioada 28-29 mai curent. Bolojan a participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale. Totodată, a avut întrevederi cu premierul Alexandru Munteanu și cu președinta Maia Sandu. Vizita a fost întreruptă pe 29 mai, după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, iar Bolojan a solicitat un avion militar pentru a reveni de urgență în România.

***

Pe 14 iunie se va desfășura Congresul PAS, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea formațiunii.

Actualul lider al partidului, Igor Grosu, a anunțat pe 11 mai, la Radio Moldova, că va candida pentru un nou mandat. Acesta a devenit președinte interimar al formațiunii în 2020, după alegerea Maia Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova. În mai 2022, acesta a fost ales oficial președinte al PAS pentru un mandat de patru ani.

Pe 26 mai, deputata PAS, Doina Gherman, a declarat la Vocea Basarabiei că Igor Grosu este singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: