Captură de ecran NM

Mai multe țări Schengen reintroduc controale la frontieră. Care sunt acestea?

Mai multe țări membre ale Uniunii Europene au decis să reintroducă temporar controalele la frontierele terestre. Decizia este luată din cauza numărului în creștere a migranților, dar și pentru a proteja statele de eventuale atacuri teroriste, potrivit Euronews. Printre țările care impun aceste controale se numără Germania, Austria, Danemarca, Franța, Italia, Slovenia și Suedia. Ministerul de Externe de la București a emis deja și o avertizare în acest sens.

Germania este cea mai recentă țară care a anunțat, chiar la începutul acestei săptămâni, că intenționează să introducă controale temporare la toate frontierele terestre pentru a combate migrația ilegală și pentru a proteja publicul de extremismul islamist. Măsura, care are o durată inițială de șase luni, intră în vigoare pe 16 septembrie a stârnit mai mult nemulțumiri în Europa.

Aceste măsuri implică reinstaurarea controlului asupra circulației persoanelor și mărfurilor, o practică neobișnuită între țările din spațiul Schengen, unde frontierele sunt în mod normal deschise.

Zona Schengen cuprinde toate țările Uniunii Europene, cu excepția Irlandei și Ciprului, și include, de asemenea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. San Marino și Vaticanul, deși nu sunt membri oficiali, fac parte de facto datorită amplasării lor în Peninsula Apenină.

Germania nu este singura țară din spațiul Schengen ce adoptă astfel de măsuri.

Austria a impus controale la granițele cu Cehia până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până pe 11 noiembrie. Măsura a fost luată pentru a reduce migrația ilegală, a diminua presiunea asupra sistemului de azil și a contracara amenințările teroriste din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas. Printre alte îngrijorări se numără activitățile de spionaj cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și frauda cibernetică.

În Danemarca, securitatea la granițele interne a fost întărită între 12 mai și 11 noiembrie, cu un accent special pe frontiera cu Germania și pe porturile cu feribot spre acea țară. Copenhaga se arată îngrijorată de amenințările teroriste generate de conflictul dintre Israel și militanții din Gaza, precum și de profanările Coranului din 2023, ce au adus Danemarca în atenția grupurilor islamiste militante.

Franța a introdus controale la frontierele interne începând cu 1 mai, măsură ce ar putea rămâne valabilă până pe 31 octombrie. Decizia a fost luată din cauza presiunii migraționale persistente la frontierele externe ale spațiului Schengen și a creșterii traversărilor ilegale, mai ales din Turcia și Africa de Nord. Suplimentar, găzduirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice a avut un impact asupra securității, atrăgând milioane de vizitatori.

Italia a întărit controlul frontierelor până pe 18 decembrie, din cauza președinției G7 a țării și a riscului de activitate teroristă în urma situației din Orientul Mijlociu și a posibilului risc de infiltrare teroristă prin migrația ilegală, a anunțat Comisia Europeană.

Începând cu 12 mai, Norvegia, care nu este membră a UE, a restricționat intrarea în toate porturile cu acces în spațiul Schengen, iar controalele vor continua cel puțin până la 11 noiembrie 2024. Amenințările sporite la adresa infrastructurii critice, operațiunile de informații ruse ce vizează exporturile de gaze norvegiene și sprijinul militar către Ucraina sunt motivele invocate de Oslo pentru aceste măsuri.

Slovenia a introdus controale la granițele cu Croația și Ungaria la sfârșitul lunii iunie, în contextul unor evenimente sportive majore precum Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța. Acestea vor rămâne în vigoare până pe 21 decembrie. Printre motivele enunțate de autoritățile slovene se numără instabilitatea crescândă din Orientul Mijlociu, agresiunea rusă în Ucraina, crima organizată și amenințările teroriste generale.

La capătul listei de țări care au implementat controale se află Suedia. Introduse între 12 mai și 11 noiembrie, acestea ar putea fi extinse la toate frontierele interne, conform Comisiei Europene. Tensiunile crescute în Suedia și în alte state membre, determinate de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană din Gaza, au determinat autoritățile suedeze să ia aceste măsuri. Aceste evenimente au sporit riscul de atacuri antisemite și amenințări la adresa ordinii publice și securității interne.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis, pe 11 septembrie, o atenționare pentru cetățenii români aflați în tranzit sau care intenționând să călătorească în Germania. Diplomația română mai anunță că pe lângă controalele temporare deja existente la granițele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia, Germania va implementa controale temporare și la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, pentru o perioadă de șase luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Promo-LEX cere intervenția ONU pentru eliberarea lui Vadim Pogorlețchii, condamnat ilegal la 16 ani în regiunea transnistreană

Asociația Promo-LEX, în colaborare cu European Prison Litigation Network (EPLN), a expediat un apel către Organizația Națiunilor Unite, solicitând intervenția în cazul lui Vadim Pogorlețchii, reținut ilegal în regiunea transnistreană din 2022.

Promo-LEX a solicitat ONU să intervină de urgență prin „condamnarea publică a acțiunilor ilegale ale structurilor de la Tiraspol, apeluri ferme către Federația Rusă să-și folosească influența decisivă pentru a obține eliberarea lui Vadim Pogorlețchii și către Republica Moldova să-și îndeplinească obligațiile pozitive de protecție a cetățenilor săi, intervenții concrete pentru a asigura eliberarea necondiționată a domnului Pogorlețchii, accesul imediat la un medic independent și stabilirea unui mecanism internațional de monitorizare a locurilor de detenție din regiunea transnistreană”.

Potrivit organizației, Pogorlețchii a fost supus timp de peste trei ani la condiții inumane și degradante de detenție, inclusiv izolare totală, lipsă de asistență medicală și tortură. Recent, acesta a fost condamnat ilegal la 16 ani de închisoare sub acuzații fabricate de „înaltă trădare” și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”.

Promo-LEX subliniază că eliberarea sa fusese stabilită drept condiție pentru continuarea tranzitului de gaze către regiunea transnistreană în februarie 2025, însă autoritățile de facto de la Tiraspol nu au respectat angajamentul.

„Astăzi, gazul continuă să curgă, iar Vadim este plasat în celule disciplinare. Situația demonstrează lipsa de voință politică și neîndeplinirea obligațiilor Republicii Moldova de a-și proteja cetățenii”, a declarat Nicoleta Hriplivii, avocata Promo-LEX.

Despre Vadim Pogorlețchi

Pe 25 august 2025 s-au împlinit trei ani de când Vadim Pogorlețchi a fost privat de libertate. În iulie 2025, Asociația Promo-LEX raporta că acesta este deținut în închisoarea nr. 3 din Tiraspol, cunoscută pentru condițiile sale degradante, și că din 25 august 2022 nu există nicio veste de la el.

Potrivit asociației, structurile de forță transnistrene îl acuză de „trădare de patrie”, în ciuda faptului că acesta nu deține așa-numita „cetățenie rmn”. I se incriminează, de asemenea, „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”. Pentru așa-numita „trădare de patrie”, comunica în luna iulie asociația, Pogorlețchi riscă o pedeapsă de până la 20 ani de închisoare, iar pentru pretinsa „negare a rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, până la 3 ani.

Conform asociației, Vadim Pogorlețchi urma să fie eliberat în februarie 2025, în contextul condiționalităților impuse Tiraspolului pentru tranzitul gazelor, însă el continuă să fie deținut.

În august 2025, Asociația Promo-LEX a solicitat intervenția premierului Dorin Recean, menționând că în iulie i-a transmis o petiție, însă nu a primit un răspuns. Totodată, Promo-LEX a anunțat că Pogorlețchi a fost condamnat la 16 ani de închisoare de „judecătoria Tiraspol” pentru așa-numita „trădare de patrie”.

Conform Promo-LEX, Vadim Pogorlețchi este un activist civic și apărător al drepturilor omului, cetățean al Republicii Moldova originar din Tiraspol. Este cunoscut pentru declarațiile sale critice față de structurile ilegale din stânga Nistrului. Asociația a menționat că aceasta este cea de-a doua detenție ilegală la care este supus Vadim Pogorlețchi. În perioada 2010-2015, el a fost încarcerat ilegal în penitenciarul nr. 1 din Tiraspol și în penitenciarul din satul Hlinaia. În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză, confirmând încălcarea gravă a drepturilor sale fundamentale în perioada respectivei detenții ilegale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: