Captură de ecran NM

Mai multe țări Schengen reintroduc controale la frontieră. Care sunt acestea?

Mai multe țări membre ale Uniunii Europene au decis să reintroducă temporar controalele la frontierele terestre. Decizia este luată din cauza numărului în creștere a migranților, dar și pentru a proteja statele de eventuale atacuri teroriste, potrivit Euronews. Printre țările care impun aceste controale se numără Germania, Austria, Danemarca, Franța, Italia, Slovenia și Suedia. Ministerul de Externe de la București a emis deja și o avertizare în acest sens.

Germania este cea mai recentă țară care a anunțat, chiar la începutul acestei săptămâni, că intenționează să introducă controale temporare la toate frontierele terestre pentru a combate migrația ilegală și pentru a proteja publicul de extremismul islamist. Măsura, care are o durată inițială de șase luni, intră în vigoare pe 16 septembrie a stârnit mai mult nemulțumiri în Europa.

Aceste măsuri implică reinstaurarea controlului asupra circulației persoanelor și mărfurilor, o practică neobișnuită între țările din spațiul Schengen, unde frontierele sunt în mod normal deschise.

Zona Schengen cuprinde toate țările Uniunii Europene, cu excepția Irlandei și Ciprului, și include, de asemenea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. San Marino și Vaticanul, deși nu sunt membri oficiali, fac parte de facto datorită amplasării lor în Peninsula Apenină.

Germania nu este singura țară din spațiul Schengen ce adoptă astfel de măsuri.

Austria a impus controale la granițele cu Cehia până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până pe 11 noiembrie. Măsura a fost luată pentru a reduce migrația ilegală, a diminua presiunea asupra sistemului de azil și a contracara amenințările teroriste din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas. Printre alte îngrijorări se numără activitățile de spionaj cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și frauda cibernetică.

În Danemarca, securitatea la granițele interne a fost întărită între 12 mai și 11 noiembrie, cu un accent special pe frontiera cu Germania și pe porturile cu feribot spre acea țară. Copenhaga se arată îngrijorată de amenințările teroriste generate de conflictul dintre Israel și militanții din Gaza, precum și de profanările Coranului din 2023, ce au adus Danemarca în atenția grupurilor islamiste militante.

Franța a introdus controale la frontierele interne începând cu 1 mai, măsură ce ar putea rămâne valabilă până pe 31 octombrie. Decizia a fost luată din cauza presiunii migraționale persistente la frontierele externe ale spațiului Schengen și a creșterii traversărilor ilegale, mai ales din Turcia și Africa de Nord. Suplimentar, găzduirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice a avut un impact asupra securității, atrăgând milioane de vizitatori.

Italia a întărit controlul frontierelor până pe 18 decembrie, din cauza președinției G7 a țării și a riscului de activitate teroristă în urma situației din Orientul Mijlociu și a posibilului risc de infiltrare teroristă prin migrația ilegală, a anunțat Comisia Europeană.

Începând cu 12 mai, Norvegia, care nu este membră a UE, a restricționat intrarea în toate porturile cu acces în spațiul Schengen, iar controalele vor continua cel puțin până la 11 noiembrie 2024. Amenințările sporite la adresa infrastructurii critice, operațiunile de informații ruse ce vizează exporturile de gaze norvegiene și sprijinul militar către Ucraina sunt motivele invocate de Oslo pentru aceste măsuri.

Slovenia a introdus controale la granițele cu Croația și Ungaria la sfârșitul lunii iunie, în contextul unor evenimente sportive majore precum Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța. Acestea vor rămâne în vigoare până pe 21 decembrie. Printre motivele enunțate de autoritățile slovene se numără instabilitatea crescândă din Orientul Mijlociu, agresiunea rusă în Ucraina, crima organizată și amenințările teroriste generale.

La capătul listei de țări care au implementat controale se află Suedia. Introduse între 12 mai și 11 noiembrie, acestea ar putea fi extinse la toate frontierele interne, conform Comisiei Europene. Tensiunile crescute în Suedia și în alte state membre, determinate de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană din Gaza, au determinat autoritățile suedeze să ia aceste măsuri. Aceste evenimente au sporit riscul de atacuri antisemite și amenințări la adresa ordinii publice și securității interne.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis, pe 11 septembrie, o atenționare pentru cetățenii români aflați în tranzit sau care intenționând să călătorească în Germania. Diplomația română mai anunță că pe lângă controalele temporare deja existente la granițele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia, Germania va implementa controale temporare și la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, pentru o perioadă de șase luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nesmaker

Munteanu, ignorat de două ori în prezentarea oficialilor la ceremonia dedicată deportărilor? Reacția ministrului Culturii (VIDEO)

Premierul demisionar Alexandru Munteanu a fost omis din prezentarea oficialilor prezenți la ceremonia dedicată comemorării victimelor deportărilor staliniste, din 6 iulie. Deși se afla în primul rând, alături de președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și ministrul Culturii Cristian Jardan, prezentatorul evenimentului nu l-a menționat atunci când a salutat conducerea de vârf a statului.

„Doamnelor și Domnilor, salutăm prezența conducerii de vârf a țării: președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu și președintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu”, a declarat prezentatorul, deși Alexandru Munteanu stătea alături de șefa statului și speakerul Parlamentului.

Aproximativ zece minute mai târziu, după discursul susținut de Maia Sandu, prezentatorul a revenit cu un nou mesaj: „Ne bucurăm să îl salutăm printre invitați și pe prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Alexandru Munteanu, și pe ministrul Culturii, domnul Cristian Jardan”.

Nu este pentru prima dată când Alexandru Munteanu este omis în contextul acestui eveniment. Vineri, 3 iulie, chiar în ziua în care și-a anunțat demisia, Ministerul Culturii a transmis invitația oficială pentru ceremonia de comemorare fără a-l include pe premierul demisionar în lista oficialilor participanți.

Solicitat de NewsMaker să comenteze situația, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că va verifica cum s-a produs omisiunea, deși nu crede că a fost intenționată.

„Nu știu, nu am văzut asta. Eu am vorbit inclusiv și cu echipa. Bun, au fost multe evenimente în ultima perioadă. Nu cred că s-a făcut ceva intenționat. O să verific”, a declarat Jardan pentru NewsMaker.

Reamintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condusă primarul Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja, între timp, că nu intenționează să participe la consultările organizate de președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de premier.

***

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: