Captură de ecran NM

Mai multe țări Schengen reintroduc controale la frontieră. Care sunt acestea?

Mai multe țări membre ale Uniunii Europene au decis să reintroducă temporar controalele la frontierele terestre. Decizia este luată din cauza numărului în creștere a migranților, dar și pentru a proteja statele de eventuale atacuri teroriste, potrivit Euronews. Printre țările care impun aceste controale se numără Germania, Austria, Danemarca, Franța, Italia, Slovenia și Suedia. Ministerul de Externe de la București a emis deja și o avertizare în acest sens.

Germania este cea mai recentă țară care a anunțat, chiar la începutul acestei săptămâni, că intenționează să introducă controale temporare la toate frontierele terestre pentru a combate migrația ilegală și pentru a proteja publicul de extremismul islamist. Măsura, care are o durată inițială de șase luni, intră în vigoare pe 16 septembrie a stârnit mai mult nemulțumiri în Europa.

Aceste măsuri implică reinstaurarea controlului asupra circulației persoanelor și mărfurilor, o practică neobișnuită între țările din spațiul Schengen, unde frontierele sunt în mod normal deschise.

Zona Schengen cuprinde toate țările Uniunii Europene, cu excepția Irlandei și Ciprului, și include, de asemenea, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. San Marino și Vaticanul, deși nu sunt membri oficiali, fac parte de facto datorită amplasării lor în Peninsula Apenină.

Germania nu este singura țară din spațiul Schengen ce adoptă astfel de măsuri.

Austria a impus controale la granițele cu Cehia până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până pe 11 noiembrie. Măsura a fost luată pentru a reduce migrația ilegală, a diminua presiunea asupra sistemului de azil și a contracara amenințările teroriste din Orientul Mijlociu, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas. Printre alte îngrijorări se numără activitățile de spionaj cauzate de invazia Rusiei în Ucraina și frauda cibernetică.

În Danemarca, securitatea la granițele interne a fost întărită între 12 mai și 11 noiembrie, cu un accent special pe frontiera cu Germania și pe porturile cu feribot spre acea țară. Copenhaga se arată îngrijorată de amenințările teroriste generate de conflictul dintre Israel și militanții din Gaza, precum și de profanările Coranului din 2023, ce au adus Danemarca în atenția grupurilor islamiste militante.

Franța a introdus controale la frontierele interne începând cu 1 mai, măsură ce ar putea rămâne valabilă până pe 31 octombrie. Decizia a fost luată din cauza presiunii migraționale persistente la frontierele externe ale spațiului Schengen și a creșterii traversărilor ilegale, mai ales din Turcia și Africa de Nord. Suplimentar, găzduirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice a avut un impact asupra securității, atrăgând milioane de vizitatori.

Italia a întărit controlul frontierelor până pe 18 decembrie, din cauza președinției G7 a țării și a riscului de activitate teroristă în urma situației din Orientul Mijlociu și a posibilului risc de infiltrare teroristă prin migrația ilegală, a anunțat Comisia Europeană.

Începând cu 12 mai, Norvegia, care nu este membră a UE, a restricționat intrarea în toate porturile cu acces în spațiul Schengen, iar controalele vor continua cel puțin până la 11 noiembrie 2024. Amenințările sporite la adresa infrastructurii critice, operațiunile de informații ruse ce vizează exporturile de gaze norvegiene și sprijinul militar către Ucraina sunt motivele invocate de Oslo pentru aceste măsuri.

Slovenia a introdus controale la granițele cu Croația și Ungaria la sfârșitul lunii iunie, în contextul unor evenimente sportive majore precum Euro 2024 din Germania și Jocurile Olimpice din Franța. Acestea vor rămâne în vigoare până pe 21 decembrie. Printre motivele enunțate de autoritățile slovene se numără instabilitatea crescândă din Orientul Mijlociu, agresiunea rusă în Ucraina, crima organizată și amenințările teroriste generale.

La capătul listei de țări care au implementat controale se află Suedia. Introduse între 12 mai și 11 noiembrie, acestea ar putea fi extinse la toate frontierele interne, conform Comisiei Europene. Tensiunile crescute în Suedia și în alte state membre, determinate de atacul Hamas asupra Israelului și de ofensiva israeliană din Gaza, au determinat autoritățile suedeze să ia aceste măsuri. Aceste evenimente au sporit riscul de atacuri antisemite și amenințări la adresa ordinii publice și securității interne.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a emis, pe 11 septembrie, o atenționare pentru cetățenii români aflați în tranzit sau care intenționând să călătorească în Germania. Diplomația română mai anunță că pe lângă controalele temporare deja existente la granițele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia, Germania va implementa controale temporare și la frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, pentru o perioadă de șase luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: