Mai puțini bani cash în Moldova? Autoritățile vor să interzică folosirea numerarului pentru cumpărăturile mari

Autoritățile vor să interzică achiziționarea în numerar a mașinilor și imobilelor în cazul în care costul acestora depășește 300 de mii de lei. Și businessul se va confrunta cu restricții semnificative. NM a analizat ce prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și a aflat cine și în ce mod va fi afectat de noile restricții. 

Ce a propus Ministerul Finanțelor?

Autoritățile vor să reducă semnificativ utilizarea numerarului – atât în ​​afaceri, cât și pentru persoane fizice. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege privind decontările în numerar în această vară. Potrivit precizărilor oferite pentru NM de reprezentanții Ministerului Finanțelor, documentul este acum redactat după consultări publice și concluzii.

 Proiectul de lege interzice persoanelor fizice să cumpere mașini și imobile în numerar dacă costul acestora depășește 300 de mii de lei. În același timp, notarii și Agenția Servicii Publice vor fi obligați să verifice dacă tranzacția a fost efectuată cu ajutorul unui transfer bănesc. Pentru încălcarea acestei legi, Serviciul Fiscal de Stat va putea aplica amenzi între a 7% și 15% din limita depășită.

Alte restricții se referă la entitățile juridice, în special, businessul și ONG-urile. Astfel, persoanele juridice trebuie să asigure pentru următoarele trei zile lucrătoare suma de bani necesară pentru efectuarea plăților în numerar. Ceea ce depășește acest minim trebuie păstrat în cont.

Există și alte modificări. Spre exemplu, au fost stabilite restricții cu privire la mărimea plății în numerar – 100 de mii de lei pe lună – pentru serviciile persoanelor fizice și juridice angajate în domeniul justiției și al sănătății.

În nota explicativă, această necesitate este explicată prin faptul că în planul de deoligarhizare a Moldovei a fost stabilită suma maximă pentru prestarea serviciilor de către liberii profesioniști  (avocați, notari, executori judecătorești și alții).

Vor exista și alte interdicții privind eliberarea de numerar persoanelor fizice. De exemplu, plățile către persoanele care vând fier uzat și alte deșeuri, precum și către cei care oferă produse agricole și zootehnice nu trebuie să depășească 100 de mii de lei pe an. De asemenea, plățile în numerar ale împrumuturilor și dividendelor către fondatorii companiei sunt limitate la 100 de mii de lei pe an.

Excepție fac plata salariilor, a obligațiilor către bănci, precum și plata amenzilor și impozitelor la buget.

Ce crede businessul despre această decizie?

Camera de Comerț Americană din Moldova (Amcham) a subliniat că proiectul de lege nu prevede până la capăt excepțiile pentru organizațiile bancare și de microcredit. Din textul proiectului de lege rezultă că băncile nu au restricții pentru numerar, dar organizațiile de microcreditare pot primi plăți în numerar, dar nu le pot emite.

Un interlocutor al NM, expert imobiliar care a solicitat anonimat, crede că nimeni nu are nevoie de bani acum. „Persoana va depune pur și simplu bani în cont înainte de tranzacție. Dacă aveți 100 de mii de euro, fără un certificat de proveniență a banilor banca nu-i va depune în contul dvs. Și dacă o persoană a vândut un apartament, atunci aceasta va sta la baza originii banilor”, a spus interlocutorul NM. În opinia lui, acest lucru va afecta mai mult piața vânzărilor de mașini, unde tranzacțiile au loc în numerar, iar autoritățile deseori nu cunosc costul real.

Directorul companiei Nika Imobil, Piotr Oleinic, consideră că restricțiile pentru persoane fizice vor complica tranzacțiile imobiliare. „Părțile trebuie să deschidă conturi, iar decontările trebuie să aibă loc doar în lei”, a menționat el.

În același timp, prețurile pentru imobile sunt în euro. De obicei, în Moldova, oamenii cumpără euro, pentru a păstra banii în valută.

„Trebuie să schimbați euro în lei, adică să cumpărați din nou euro, banca câștigă dobânda la tranzacție (sumele pentru locuințe sunt stabilite în euro, iar în practică, la plata în numerar, sunt posibile decontări în valută străină – NM) . [O altă întrebare se referă la originea banilor]. Acum  notarii cer documente care să confirme proveniența banilor, dar notarii nu analizează la fel de strict ca băncile [atunci când completează un cont cu numerar]. Banca are un departament de combatere a spălării banilor, ei raportează Băncii Naționale – îi poate amenda dacă constată încălcări la verificarea provenienței banilor ”, spune Oleinic.

El a menționat că notarii trimit date despre proveniența banilor către Serviciul de Combatere și Prevenire a Spălării Banilor, dar de facto nu efectuează o verificare amănunțită, așa cum fac autoritățile de supraveghere. În plus, notarii sunt mai interesați de finalizarea tranzacției decât angajații băncii. Acum, a adăugat Oleinic, în practică, băncile pot cere documente despre proveniența banilor în cazul reîncărcării unui cont cu numerar de 50 de mii de lei sau mai mult.

Dacă o persoană nu poate demonstra proveniența banilor, atunci sunt posibile două scenarii. „Sau revenim la practica reducerii sumei în contracte, dar aceasta nu este o practică foarte bună, deoarece este ilegală. Și vânzătorul poate să nu vrea, deoarece îi va fi dificil să cumpere un alt apartament mai târziu. Sau vor emite împrumuturi pentru suma pe care le-o permit veniturile oficiale, iar acest lucru este din nou în favoarea băncilor”, a explicat Oleinic.

În opinia sa, pe piață nu se va produce nicio catastrofă, dar situația se va complica.

„Acest lucru nu va ajuta nicidecum în lupta împotriva spălării banilor, dar va complica viața oamenilor”, a  menționat antreprenorul.

O altă sursă a NM din mediul de afaceri notează că prevederile proiectului de lege privind stabilirea unui minim de numerar pentru următoarele trei zile ar putea afecta afacerile mici.

„Restricțiile de numerar de trei zile ar putea afecta întreprinderile mici. De exemplu, dacă această afacere este situată într-un mic sat în care nu există sucursală bancară, atunci omul de afaceri trebuie să cheltuiască timp și bani de fiecare dată când se deplasează la bancă pentru a depune bani în cont”, a explicat interlocutorul.

Această prevedere a proiectului de lege a fost criticată și de Asociația Afacerilor Europene (EBA), care menționează poate duce în eroare businessul. „Mai ales când compania are multe subdiviziuni, de exemplu, mai mult de zece. Există, de asemenea, o dificultate în procedură, deoarece documentul nu indică cum se calculează suma necesară pentru trei zile”,  menționează EBA .

Șeful companiei Sofilarex plus (care colectează fier vechi), Valentin anu, într-o discuție cu NM, a criticat ideea de a limita plățile în numerar la plata taxelor pentru fier vechi. „Dacă există un client și nu poți să-i dai bani, atunci vor apărea companii care vor cumpăra la mâna a doua”, a menționat anu, adăugând că persoanele care vând fier vechi nu au conturi bancare. În plus, potrivit acestuia, nu este clar cum se face calculul pentru suma deja plătită  clientului în numerar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: