Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu a comentat refuzul unor partide din opoziție de a nu participa la consultările pentru funcția de prim-ministru VIDEO

Consultările pentru desemnarea unui nou prim-ministru vor avea loc, chiar dacă mai multe partide au anunțat deja că nu vor participa la discuții. Președinta Maia Sandu a declarat, pe 6 iulie, că participarea la consultări este un drept constituțional al fiecărui partid, iar Președinția va purta discuții și va lua o decizie împreună cu formațiunile care vor accepta invitația.

„Este decizia partidelor, este dreptul lor constituțional. Cred că e bine să facă uz de acest drept, dar decizia le aparține și cei care vor veni să discute, cu aceia vom discuta și cu aceia vom lua decizia”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată de NewsMaker dacă omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, ar putea să fie un eventual candidat la funcția de prim-ministru, șefa statului a precizat că „nu discută despre niciun candidat”: „Întâi trebuie să se întâmple consultările cu fracțiunile parlamentare și după asta o să putem să discutăm și despre candidați”.

Reamintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la scurt timp după o întrevedere, în aceeași zi, cu președinta Maia Sandu, potrivit surselor NewsMaker. În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Munteanu a scris că a ales să demisioneze „în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” sale.

În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Tot atunci, Sandu a anunțat că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.

Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, condusă primarul Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, au anunțat deja, între timp, că nu intenționează să participe la consultările organizate de președinta Maia Sandu pentru nominalizarea unui candidat la funcția de premier.

***

Precizăm că demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: